Comisia Europeană a propus norme mai stricte privind poluanții din aerul înconjurător, din apele de suprafață și din cele subterane și privind tratarea apelor urbane reziduale, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, citat de Agerpres.

Curățenia aerului și a apei este esențială pentru sănătatea oamenilor și a ecosistemelor. Doar poluarea atmosferică, fără a lua în considerare și alte forme de poluare, este responsabilă pentru aproape 300.000 de morți premature în fiecare an în rândul europenilor.

Noile norme propuse vor reduce cu peste 75% în zece ani numărul deceselor cauzate de faptul că nivelurile principalului poluant, pulberile fine în suspensie (PM2,5), sunt superioare celor indicate în orientările Organizației Mondiale a Sănătății. Că este vorba de poluarea aerului sau a apei, noile norme oferă un randament clar al investițiilor datorită beneficiilor pentru sănătate, în ceea ce privește economiile de energie, pentru producția de alimente, pentru industrie și pentru biodiversitate care decurg din acestea.

Integrând învățămintele desprinse din normele actuale, Comisia propune atât reducerea nivelurilor permise de poluanți, cât și îmbunătățirea punerii în aplicare, astfel încât obiectivele de reducere a poluării să fie atinse mai des în practică. Noile propuneri reprezintă un progres notabil în direcția atingerii obiectivului ambițios al Pactului verde european de a reduce la zero poluarea, și anume de a avea un mediu fără substanțe poluante nocive până în 2050. Propunerile răspund, totodată, unor cereri specifice formulate în cadrul Conferinței privind viitorul Europei.

„Calitatea aerului pe care îl respirăm și a apei pe care o utilizăm este fundamentală pentru viețile noastre și pentru viitorul societăților noastre. Aerul și apa poluate sunt dăunătoare pentru sănătatea noastră, pentru economie și pentru mediul înconjurător, afectându-i cel mai mult pe cei mai vulnerabili dintre noi. Prin urmare, este de datoria noastră să avem grijă să curățăm aerul și apa pentru generațiile prezente și viitoare. Costurile lipsei de acțiune sunt mult mai mari decât costurile prevenirii”, a declarat comisarul pentru Mediu, Virginijus Sinkevicius.

Revizuirea propusă a directivelor privind calitatea aerului înconjurător va stabili pentru 2030 standarde intermediare privind calitatea aerului la nivelul UE care vor fi aliniate mai îndeaproape la orientările Organizației Mondiale a Sănătății și vor plasa în același timp UE pe o traiectorie care să-i permită să atingă obiectivul de reducere la zero a poluării aerului cel târziu până în 2050, în sinergie cu eforturile de asigurare a neutralității climatice. În acest scop, propunem o revizuire periodică a standardelor de calitate a aerului pentru a le reevalua în lumina celor mai recente dovezi științifice, precum și a evoluțiilor societale și tehnologice. Se propune astfel ca valoarea-limită anuală pentru principalul poluant, particulele fine în suspensie (PM2,5), să fie redusă cu mai bine de jumătate.

Revizuirea va garanta faptul că persoanele care au probleme de sănătate din cauza poluării aerului vor avea drept la compensații în cazul încălcării normelor UE privind calitatea aerului. Aceste persoane vor avea, de asemenea, dreptul să fie reprezentate de organizații neguvernamentale prin acțiuni colective prin care să li se acorde compensații pentru prejudiciile cauzate. Propunerea va aduce, de asemenea, mai multă claritate în ceea ce privește accesul la justiție, sancțiunile eficace și o mai bună informare a publicului cu privire la calitatea aerului. Noua legislație va sprijini autoritățile locale prin consolidarea dispozițiilor privind monitorizarea calității aerului, realizarea de modelări în domeniu și elaborarea unor planuri îmbunătățite privind calitatea aerului.

Propunerile lasă la latitudinea autorităților naționale și locale alegerea măsurilor specifice pe care le vor lua pentru a se conforma standardelor. În același timp, politicile existente și viitoare ale UE în domeniile mediului, energiei, transporturilor, agriculturii, C&I și în alte domenii vor avea o contribuție semnificativă în această privință, astfel cum se detaliază în fișa informativă.

Propunerea va contribui la o îmbunătățire semnificativă a calității aerului în întreaga Europă până în 2030, beneficiile brute fiind estimate între 42 și 121 de miliarde euro în 2030, iar costurile la mai puțin de 6 miliarde euro pe an, precizează sursa citată.

Directiva revizuită privind tratarea apelor urbane reziduale îi va ajuta pe europeni să se bucure de râuri, lacuri, ape subterane și mări mai curate și va face totodată ca tratarea apelor uzate să fie mai eficientă din punctul de vedere al costurilor. Pentru a exploata pe deplin potențialul apelor reziduale ca resursă, se propune să se urmărească obținerea neutralității energetice a sectorului până în 2040 și să se îmbunătățească calitatea nămolurilor astfel încât acestea să poată fi reutilizate într-o mai mare măsură, contribuindu-se astfel la circularitatea economiei.

Mai multe îmbunătățiri vor sprijini protejarea sănătății și a mediului. Printre acestea se numără obligația recuperării nutrienților din apele reziduale, noi standarde pentru micropoluanți și noi cerințe de monitorizare pentru microplastice. Obligațiile de tratare a apei vor fi extinse pentru a include orașele mai mici, cu 1.000 de locuitori (față de 2.000 de locuitori cum se prevede în normele actuale). Pentru a face față mai bine ploilor abundente, care au devenit mai frecvente ca urmare a schimbărilor climatice, este necesar să se elaboreze planuri integrate de gestionare a apei în orașele mai mari. În sfârșit, pe baza experienței dobândite cu ocazia pandemiei de COVID-19, Comisia propune monitorizarea sistematică a apelor reziduale în vederea depistării a diverși viruși, printre care SARS-CoV-2, și a rezistenței la antimicrobiene.

Întrucât 92% din micropoluanții toxici găsiți în apele uzate din UE provin din produsele farmaceutice și cele cosmetice, un nou sistem de răspundere extinsă a producătorilor va impune producătorilor obligația de a suporta costul eliminării acestora. Acest lucru este conform cu principiul „poluatorul plătește” și va stimula cercetarea și inovarea în domeniul produselor fără substanțe toxice, precum și o finanțare mai echitabilă a tratării apelor reziduale.

Sectorul apelor uzate are un potențial important de producere de energie din surse regenerabile, de exemplu din biogaz, care nu a fost încă exploatat. Țările UE vor trebui să urmărească la sursă poluarea industrială pentru a spori posibilitățile de reutilizare a nămolurilor și a apelor reziduale tratate, evitând pierderea resurselor. Normele privind recuperarea fosforului din nămoluri vor permite utilizarea acestora pentru producerea de îngrășăminte, ceea ce va fi benefic pentru producția de alimente.

Se estimează că modificările prevăzute vor contribui la o creștere cu 3,8% a costurilor (cu 3,8 miliarde euro pe an până în 2040), cu beneficii estimate la peste 6,6 miliarde euro pe an și un raport cost/beneficii pozitiv în fiecare stat membru. Pe baza dovezilor științifice la zi, Comisia propune actualizarea listelor cu poluanții acvatici care trebuie controlați cu mai multă strictețe în apele de suprafață și în apele subterane. Vor fi adăugate în aceste liste 25 de substanțe ale căror efecte nefaste asupra naturii și a sănătății umane au fost bine documentate.

În plus, integrând învățămintele desprinse din incidente precum mortalitatea în masă a peștilor din fluviul Oder, Comisia propune avertismente obligatorii post-incident referitoare la situația din bazinul hidrografic din aval. Sunt prevăzute, de asemenea, îmbunătățiri în ceea ce privește monitorizarea, raportarea și simplificarea actualizărilor viitoare ale listelor pentru a ține pasul cu progresul științei.

Propunerile vor fi acum examinate de Parlamentul European și de Consiliu în cadrul procedurii legislative ordinare. Odată adoptate, acestea vor intra în vigoare treptat, cu obiective diferite pentru 2030, 2040 și 2050, ceea ce va permite industriei și autorităților să aibă suficient timp pentru a se adapta și a face investițiile necesare acolo unde este necesar.