Rețele sociale

ECONOMIE

Principalele riscuri estimate de companii sunt legate de criza energetică și macroeconomie

Radio CECCAR FM

Criza energetică, situația macroeconomică și modificările legislației sunt principalele trei riscuri estimate de companiile din România pentru acest an. La nivel global, incidentele cibernetice și riscurile privind întreruperea activității sunt cele mai mari preocupări ale companiilor, pentru al doilea an consecutiv, potrivit ediției din acest an a Allianz Risk Barometer. Cu toate acestea, conform unui comunicat citat de Agerpres, evoluțiile macroeconomice – inflația, volatilitatea pieței financiare și o recesiune iminentă (în urcare de pe locul 10 pe locul 3, comparativ cu anul precedent), dar și impactul crizei energetice (o nouă intrare, pe locul 4) – sunt amenințările la adresa companiilor care au avut cea mai rapidă dinamică. În același timp, riscurile legate de consecințele economice și politice ale lumii post-pandemice și ale războiului din Ucraina se mențin.

„Astfel de preocupări presante necesită acțiuni imediate din partea companiilor și explică de ce atât catastrofele naturale (locul 6 în 2023 vs. locul 3 în 2022), cât și schimbările climatice (locul 7 în 2023 vs. locul 6 în 2022) scad în clasamentul anual, la fel ca și pandemia (locul 13 în 2023 vs. locul 4 în 2022), în contextul în care vaccinurile au pus capăt întreruperilor de activitate și restricțiilor. Riscurile politice reprezintă o nouă intrare în top 10 riscuri globale pe locul 10, în timp ce deficitul de forță de muncă calificată urcă pe locul 8. Schimbările legislative rămân un risc cheie și ocupă locul 5, în timp ce incendiile/exploziile coboară două poziții, până pe locul 9”, mai semnalează sursa citată.

În România, principalele trei riscuri sunt cele legate de criza energetică (locul 1, intrare nouă, direct pe primul loc), riscurile macroeconomice, legate de inflație și mediul economic (în creștere cu 10% față de anul trecut), respectiv riscurile legate de modificări ale legislației și ale reglementărilor (în creștere cu 5% față de anul trecut). Se mai remarcă intrarea în topul primelor zece îngrijorări a riscului de fraudă și corupție (locul 9) și a riscului privind insuficiența forței de muncă calificate (locul 10).

Allianz Risk Barometer este un clasament anual al riscurilor la adresa companiilor, realizat de Allianz Global Corporate & Specialty (AGCS), care sintetizează viziunea a 2.712 de experți în managementul riscului din 94 de țări și teritorii, inclusiv directori generali, manageri de risc, brokeri și experți în asigurări. Barometrul se află acum la cea de-a 12-a ediție.

„Pentru al doilea an consecutiv, Allianz Risk Barometer arată că preocupările cele mai mari ale companiilor sunt cele legate de creșterea riscurilor cibernetice și de posibile întreruperi ale activității. În același timp, companiile văd inflația, o recesiune iminentă și criza energetică drept amenințări imediate pentru afacerile lor. Companiile – în Europa și în special în SUA – sunt îngrijorate de ‘permacriza’ actuală, respectiv de consecințele pe termen lung ale pandemiei combinate cu impactul economic și politic al războiului în desfășurare din Ucraina. Este un test de stres pentru reziliența companiilor. Vestea bună este că, în calitate de asigurător, vedem îmbunătățiri continue în rândul multor clienți, în special în ceea ce privește îmbunătățirea lanțurilor de aprovizionare, îmbunătățirea planificării continuității afacerii și consolidarea controalelor cibernetice. Măsurile pentru consolidarea rezilienței și pentru reducea riscurilor sunt acum în centrul atenției companiilor”, a declarat Joachim Mueller, CEO al AGCS.

Incidentele cibernetice, cum sunt întreruperile IT, atacurile ransomware sau breșele de securitate, reprezintă cel mai important risc la nivel global pentru al doilea an consecutiv. De asemenea, incidentele cibernetice se situează ca amenințarea principală în 19 țări, printre care Canada, Franța, Japonia, India și Marea Britanie. Acestea sunt riscurile de care companiile mici (venituri anuale de 250 milioane de dolari) sunt cel mai îngrijorate.

Potrivit Centrului de Competențe Cibernetice al Allianz, frecvența atacurilor ransomware rămâne ridicată în 2023, în timp ce costul mediu al unei breșe de securitate este la un nivel record, de 4,35 milioane de dolari, și se estimează să depășească 5 milioane de dolari în 2023. Conflictul din Ucraina și tensiunile geopolitice sporesc riscul unui atac cibernetic pe scară largă din partea actorilor sponsorizați de stat. În plus, există, de asemenea, o lipsă tot mai mare de profesioniști în domeniul securității cibernetice, ceea ce crește provocările privind îmbunătățirea securității.

„Pentru companiile din multe țări, 2023 va fi probabil un alt an de riscuri sporite la adresa activității, deoarece multe modele de afaceri sunt vulnerabile la șocuri și schimbări bruște, care, la rândul lor, au impact asupra profiturilor și veniturilor. Clasându-se pe locul 2 la nivel global, riscul de întrerupere a activității este principala amenințare în țări precum Brazilia, Germania, Mexic, Olanda, Singapore, Singapore, Coreea de Sud, Suedia și SUA”, se mai arată în comunicat.

Cauzele care pot genera întreruperi ale activității sunt diverse. Astfel, securitatea cibernetică este cea de care companiile se tem cel mai mult (45% dintre răspunsuri); a doua cauză cea mai importantă este criza energetică (35%), urmată de catastrofele naturale (31%). Costul ridicat al energiei a forțat unele industrii mari consumatoare de energie să utilizeze energia mai eficient, să mute producția în locații alternative sau chiar să ia în considerare închideri temporare. Deficitul rezultat amenință să provoace perturbări ale aprovizionării într-o serie de industrii critice din Europa, cum sunt industria alimentară, agricultura, industria chimică, industria farmaceutică, construcțiile și producția industrială, deși iarna mai caldă din Europa și stabilizarea prețului gazelor contribuie la ușurarea situației energetice.

Posibila recesiune globală este o altă sursă probabilă de perturbări în 2023, cu un potențial de faliment și insolvență pe segmentul furnizorilor, ceea ce reprezintă o preocupare deosebită pentru companiile cu furnizori critici unici sau limitați. Potrivit Allianz Trade, insolvențele companiilor globale vor crește semnificativ în 2023, cu 19%.

Evoluțiile macroeconomice, cum ar fi inflația sau volatilitatea piețelor economice și financiare, se situează pe locul al treilea în topul riscurilor pentru companii la nivel global în 2023, în urcare de pe locul 10 în 2022. Este prima dată când acest risc apare în top trei riscuri în ultimii zece ani.

Toate cele trei zone economice majore – Statele Unite (SUA), China și Europa – se află într-o stare cu potențial de criză. Inflația este o preocupare în mod deosebit, deoarece erodează marjele de profitabilitate ale multor companii. Ca și economia reală, piețele financiare se confruntă cu un an dificil, deoarece băncile centrale drenează excesul de lichiditate la nivel de sistem, iar volumele de tranzacționare, chiar și pe piețele istoric lichide, scad.

Barometrul semnalează că riscul cu cea mai mare creștere este criza energetică, iar aceasta apare pentru prima dată pe locul 4 în analiza riscurilor globale. În cazul multor țări europene, unele industrii, cum ar fi producția chimică, cea de îngrășăminte, sticlă și aluminiu, se pot baza pe o singură sursă de energie – gazul rusesc. Prin urmare, sunt vulnerabile la întreruperea aprovizionării cu energie sau la creșterea prețurilor. Dacă astfel de industrii de bază se confruntă cu dificultăți, repercusiunile pot fi resimțite și mai mult în lanțul valoric în alte sectoare.

Potrivit Allianz Trade, criza energetică va rămâne cel mai mare șoc la adresa profitabilității pentru țările europene, în special.

La nivelurile actuale, prețurile la energie ar putea șterge profiturile majorității corporațiilor non-financiare, întrucât puterea de negociere a prețurilor scade, pe fondul încetinirii cererii.

Având în vedere faptul că 2022 a fost un alt an de turbulențe, cu conflicte și tulburări civile, care au dominat știrile, riscurile politice și violența reprezintă o nouă intrare în topul riscurilor, pe locul 10. Pe lângă preocupările legate de război, companiile mai sunt îngrijorate de posibile greve, revolte și activități de agitație civilă, pe măsură ce costul vieții devine mai mare, în mai multe țări.

Deși au coborât în top de la an la an, catastrofele naturale (19%) și schimbările climatice (17%) rămân preocupări majore pentru companii. Într-un an care a inclus Uraganul Ian, una dintre cele mai puternice furtuni înregistrate în SUA, valuri de căldură, secete și furtuni în întreaga lume, respectiv peste 100 de miliarde de dolari pierderi asigurate, catastrofele naturale se situează în continuare în primele șapte riscuri globale.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending