Rețele sociale

ECONOMIE

Principalele riscuri estimate de companii sunt legate de criza energetică și macroeconomie

Radio CECCAR FM

Criza energetică, situația macroeconomică și modificările legislației sunt principalele trei riscuri estimate de companiile din România pentru acest an. La nivel global, incidentele cibernetice și riscurile privind întreruperea activității sunt cele mai mari preocupări ale companiilor, pentru al doilea an consecutiv, potrivit ediției din acest an a Allianz Risk Barometer. Cu toate acestea, conform unui comunicat citat de Agerpres, evoluțiile macroeconomice – inflația, volatilitatea pieței financiare și o recesiune iminentă (în urcare de pe locul 10 pe locul 3, comparativ cu anul precedent), dar și impactul crizei energetice (o nouă intrare, pe locul 4) – sunt amenințările la adresa companiilor care au avut cea mai rapidă dinamică. În același timp, riscurile legate de consecințele economice și politice ale lumii post-pandemice și ale războiului din Ucraina se mențin.

„Astfel de preocupări presante necesită acțiuni imediate din partea companiilor și explică de ce atât catastrofele naturale (locul 6 în 2023 vs. locul 3 în 2022), cât și schimbările climatice (locul 7 în 2023 vs. locul 6 în 2022) scad în clasamentul anual, la fel ca și pandemia (locul 13 în 2023 vs. locul 4 în 2022), în contextul în care vaccinurile au pus capăt întreruperilor de activitate și restricțiilor. Riscurile politice reprezintă o nouă intrare în top 10 riscuri globale pe locul 10, în timp ce deficitul de forță de muncă calificată urcă pe locul 8. Schimbările legislative rămân un risc cheie și ocupă locul 5, în timp ce incendiile/exploziile coboară două poziții, până pe locul 9”, mai semnalează sursa citată.

În România, principalele trei riscuri sunt cele legate de criza energetică (locul 1, intrare nouă, direct pe primul loc), riscurile macroeconomice, legate de inflație și mediul economic (în creștere cu 10% față de anul trecut), respectiv riscurile legate de modificări ale legislației și ale reglementărilor (în creștere cu 5% față de anul trecut). Se mai remarcă intrarea în topul primelor zece îngrijorări a riscului de fraudă și corupție (locul 9) și a riscului privind insuficiența forței de muncă calificate (locul 10).

Allianz Risk Barometer este un clasament anual al riscurilor la adresa companiilor, realizat de Allianz Global Corporate & Specialty (AGCS), care sintetizează viziunea a 2.712 de experți în managementul riscului din 94 de țări și teritorii, inclusiv directori generali, manageri de risc, brokeri și experți în asigurări. Barometrul se află acum la cea de-a 12-a ediție.

„Pentru al doilea an consecutiv, Allianz Risk Barometer arată că preocupările cele mai mari ale companiilor sunt cele legate de creșterea riscurilor cibernetice și de posibile întreruperi ale activității. În același timp, companiile văd inflația, o recesiune iminentă și criza energetică drept amenințări imediate pentru afacerile lor. Companiile – în Europa și în special în SUA – sunt îngrijorate de ‘permacriza’ actuală, respectiv de consecințele pe termen lung ale pandemiei combinate cu impactul economic și politic al războiului în desfășurare din Ucraina. Este un test de stres pentru reziliența companiilor. Vestea bună este că, în calitate de asigurător, vedem îmbunătățiri continue în rândul multor clienți, în special în ceea ce privește îmbunătățirea lanțurilor de aprovizionare, îmbunătățirea planificării continuității afacerii și consolidarea controalelor cibernetice. Măsurile pentru consolidarea rezilienței și pentru reducea riscurilor sunt acum în centrul atenției companiilor”, a declarat Joachim Mueller, CEO al AGCS.

Incidentele cibernetice, cum sunt întreruperile IT, atacurile ransomware sau breșele de securitate, reprezintă cel mai important risc la nivel global pentru al doilea an consecutiv. De asemenea, incidentele cibernetice se situează ca amenințarea principală în 19 țări, printre care Canada, Franța, Japonia, India și Marea Britanie. Acestea sunt riscurile de care companiile mici (venituri anuale de 250 milioane de dolari) sunt cel mai îngrijorate.

Potrivit Centrului de Competențe Cibernetice al Allianz, frecvența atacurilor ransomware rămâne ridicată în 2023, în timp ce costul mediu al unei breșe de securitate este la un nivel record, de 4,35 milioane de dolari, și se estimează să depășească 5 milioane de dolari în 2023. Conflictul din Ucraina și tensiunile geopolitice sporesc riscul unui atac cibernetic pe scară largă din partea actorilor sponsorizați de stat. În plus, există, de asemenea, o lipsă tot mai mare de profesioniști în domeniul securității cibernetice, ceea ce crește provocările privind îmbunătățirea securității.

„Pentru companiile din multe țări, 2023 va fi probabil un alt an de riscuri sporite la adresa activității, deoarece multe modele de afaceri sunt vulnerabile la șocuri și schimbări bruște, care, la rândul lor, au impact asupra profiturilor și veniturilor. Clasându-se pe locul 2 la nivel global, riscul de întrerupere a activității este principala amenințare în țări precum Brazilia, Germania, Mexic, Olanda, Singapore, Singapore, Coreea de Sud, Suedia și SUA”, se mai arată în comunicat.

Cauzele care pot genera întreruperi ale activității sunt diverse. Astfel, securitatea cibernetică este cea de care companiile se tem cel mai mult (45% dintre răspunsuri); a doua cauză cea mai importantă este criza energetică (35%), urmată de catastrofele naturale (31%). Costul ridicat al energiei a forțat unele industrii mari consumatoare de energie să utilizeze energia mai eficient, să mute producția în locații alternative sau chiar să ia în considerare închideri temporare. Deficitul rezultat amenință să provoace perturbări ale aprovizionării într-o serie de industrii critice din Europa, cum sunt industria alimentară, agricultura, industria chimică, industria farmaceutică, construcțiile și producția industrială, deși iarna mai caldă din Europa și stabilizarea prețului gazelor contribuie la ușurarea situației energetice.

Posibila recesiune globală este o altă sursă probabilă de perturbări în 2023, cu un potențial de faliment și insolvență pe segmentul furnizorilor, ceea ce reprezintă o preocupare deosebită pentru companiile cu furnizori critici unici sau limitați. Potrivit Allianz Trade, insolvențele companiilor globale vor crește semnificativ în 2023, cu 19%.

Evoluțiile macroeconomice, cum ar fi inflația sau volatilitatea piețelor economice și financiare, se situează pe locul al treilea în topul riscurilor pentru companii la nivel global în 2023, în urcare de pe locul 10 în 2022. Este prima dată când acest risc apare în top trei riscuri în ultimii zece ani.

Toate cele trei zone economice majore – Statele Unite (SUA), China și Europa – se află într-o stare cu potențial de criză. Inflația este o preocupare în mod deosebit, deoarece erodează marjele de profitabilitate ale multor companii. Ca și economia reală, piețele financiare se confruntă cu un an dificil, deoarece băncile centrale drenează excesul de lichiditate la nivel de sistem, iar volumele de tranzacționare, chiar și pe piețele istoric lichide, scad.

Barometrul semnalează că riscul cu cea mai mare creștere este criza energetică, iar aceasta apare pentru prima dată pe locul 4 în analiza riscurilor globale. În cazul multor țări europene, unele industrii, cum ar fi producția chimică, cea de îngrășăminte, sticlă și aluminiu, se pot baza pe o singură sursă de energie – gazul rusesc. Prin urmare, sunt vulnerabile la întreruperea aprovizionării cu energie sau la creșterea prețurilor. Dacă astfel de industrii de bază se confruntă cu dificultăți, repercusiunile pot fi resimțite și mai mult în lanțul valoric în alte sectoare.

Potrivit Allianz Trade, criza energetică va rămâne cel mai mare șoc la adresa profitabilității pentru țările europene, în special.

La nivelurile actuale, prețurile la energie ar putea șterge profiturile majorității corporațiilor non-financiare, întrucât puterea de negociere a prețurilor scade, pe fondul încetinirii cererii.

Având în vedere faptul că 2022 a fost un alt an de turbulențe, cu conflicte și tulburări civile, care au dominat știrile, riscurile politice și violența reprezintă o nouă intrare în topul riscurilor, pe locul 10. Pe lângă preocupările legate de război, companiile mai sunt îngrijorate de posibile greve, revolte și activități de agitație civilă, pe măsură ce costul vieții devine mai mare, în mai multe țări.

Deși au coborât în top de la an la an, catastrofele naturale (19%) și schimbările climatice (17%) rămân preocupări majore pentru companii. Într-un an care a inclus Uraganul Ian, una dintre cele mai puternice furtuni înregistrate în SUA, valuri de căldură, secete și furtuni în întreaga lume, respectiv peste 100 de miliarde de dolari pierderi asigurate, catastrofele naturale se situează în continuare în primele șapte riscuri globale.

ECONOMIE

ANAF propune Procedura privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat în transparență decizională proiectul de Ordin pentru aprobarea Procedurii privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor potrivit art. 91 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, precum și a modelului și conținutului unor formulare. ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, potrivit prevederilor art. 88 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, contribuabilii au obligația de a aduce la cunoștința organului fiscal central, modificările intervenite în datele declarate inițial, în termen de 15 zile de la data producerii acestora, prin completarea și depunerea declarației de mențiuni. „În practică,  organele fiscale au constatat situații în care datele cuprinse în Registrul contribuabililor/plătitorilor, necesare administrării creanțelor fiscale, completate pe baza informațiilor comunicate de contribuabili, nu corespund stării de fapt reale”, afirmă inițiatorii proiectului.

Conform art. 91 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, datele din registrul contribuabililor/plătitorilor pot fi modificate din oficiu ori de câte ori se constată că acestea nu corespund stării de fapt reale, ulterior, modificările fiind comunicate contribuabilului/plătitorului.

În scopul deținerii unei evidențe fiscale care să corespundă realității și pentru stabilirea unei practici unitare privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor, prin noul proiect de Ordin se propun:

♦ aprobarea procedurii privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor potrivit art.91 alin.(3) din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare;

♦ aprobarea formularelor utilizate pentru modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor, potrivit prevederilor legale în vigoare. Aceste formulare sunt următoarele:

 “Notificare privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor”;

 “Invitație privind exercitarea dreptului de a fi ascultat, în cazul neprezentării la primul termen stabilit de organul fiscal în vederea audierii“;

 “Referat privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor”;

▪ ”Decizie privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor potrivit prevederilor art.91 alin.(3) din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare (701)”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modelul și conținutul formularului 709, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, modelul și conținutul formularului 709, utilizat de prestatorii de servicii de plată care nu au rezidență fiscală în România, dar cărora li se aplică obligația prevăzută la art. 3212 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. ANAF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că frauda în domeniul TVA este o problemă comună tuturor statelor membre, dar statele membre în mod individual nu au informațiile necesare pentru a se asigura că normele în materie de TVA în sectorul comerțului electronic transfrontalier sunt aplicate corect sau pentru a combate frauda în domeniul TVA în sectorul comerțului electronic. Astfel, a fost aprobată Directiva (UE) 2020/284 a Consiliului din 18 februarie 2020 de modificare a Directivei 2006/112 CE în ceea ce privește introducerea anumitor cerințe pentru prestatorii de servicii de plată.

În cadrul acestor obligații, prestatorii de servicii de plată, care oferă servicii de plată, vor trebui să monitorizeze și să transmită informații despre beneficiarii plăților transfrontaliere care primesc mai mult de 25 de plăți transfrontaliere pe trimestru. Aceste informații vor fi apoi centralizate într-o bază de date europeană, Sistemul Electronic Central de informații de Plată (CESOP), unde vor fi stocate, agregate și verificate cu alte baze de date europene. Toate informațiile din CESOP vor fi apoi puse la dispoziția experților antifraudă din statele membre prin intermediul rețelei Eurofisc.

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost modificată prin promulgarea Legii nr 33/2024, fiind transpuse prevederile Directivei (UE) 2020/284 a Consiliului din 18 februarie 2020, de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește introducerea anumitor cerințe pentru prestatorii de servicii de plată prin completarea Titlului VII „Taxa pe valoare adăugată” – Capitolul XIII „Obligații”, cu art. 3212, care include obligațiile generale ale prestatorilor de servicii de plată.

Conform art. 3212 alin (8), procedura privind punerea la dispoziție a evidențelor prevăzută la alin. (7) lit. b) se aprobă prin ordin al președintelui ANAF.

Procedura a fost aprobată prin OPANAF nr. 825 din 23 aprilie 2024. Aceasta se aplică inclusiv pentru prestatorii de servicii de plată care nu au rezidență fiscală în România, dar cărora li se aplică obligația prevăzută la art. 3212 alin. (2) din Codul fiscal. Astfel s-a identificat necesitatea implementării unui mecanism de luare în evidență a acestor prestatori de servicii de plată pentru a se putea facilita transmiterea informațiilor.

În acest context, a fost elaborat acest nou proiect de Ordin pentru aprobarea modelului și conținutului formularului 709 „Cerere de înregistrare pentru prestatorii de servicii de plată care nu au rezidență fiscală în România și cărora li se aplică obligația prevăzută la art. 3212 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ASF propune prelungirea plafonării prețului polițelor de asigurare obligatorie până la 30 septembrie 2024

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a lansat în dezbatere publică proiectul de HG elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), prin care reglementează soluția temporară de prelungire, până la 30 septembrie 2024, a perioadei de aplicare a HG nr.1326/2023 privind stabilirea tarifelor de primă maxime și a altor măsuri aplicabile de către societățile de asigurare care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și de tramvaie.

Totodată, actul normativ stabilește:  tarifele de primă maxime; ▪ contractele asupra cărora se aplică; ▪ comisioanele de distribuție aferente contractelor, clasa bonus/malus ce se aplică, implicațiile BAAR (Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România); ▪ despăgubirile acordate de asigurătorii RCA pentru acoperirea costurilor de înlocuire temporară a vehiculului avariat cu un vehicul din aceeași clasă sau dintr-o clasă inferioară; ▪ perioada maximă pentru care se pot acorda despăgubirile; ▪ contravențiile și sancțiunile aplicabile.

„Tarifele de primă maxime au fost stabilite la nivelul propriilor tarife de primă care au fost practicate de fiecare asigurător RCA la data de 28 februarie 2023, care pot fi ajustate cu un procent de maximum 6,8% și sunt valabile pentru o perioadă de 3 luni de la data intrării în vigoare a proiectului de act normativ. Totodată, tarifele se aplică în cazul contractelor RCA încheiate după data intrării în vigoare a propunerii de prelungire”, menționează MF, într-un comunicat.

Comisioanele de distribuție aferente contractelor RCA se limitează la maximum 8% din prima netă de cheltuieli de distribuție pentru o perioadă de 3 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii.

Calculul despăgubirii are în vedere un tarif ce nu poate depăși costul mediu practicat de reprezentanțele rent-a-car ce oferă servicii de închiriere de autoturisme fără conducător auto și se acordă numai în situația în care vehiculul avariat nu mai poate fi utilizat din punct de vedere tehnic.

Perioada maximă pentru care se pot acorda despăgubirile este de 30 de zile, fie de la data eliberării autorizației de reparație de către unitățile Poliției Române, fie de la data eliberării documentului de intrare în reparație eliberat de către asigurătorul RCA. Termenul poate fi prelungit numai cu aprobarea asigurătorului RCA în situații justificate, probate cu documente.

În cazul vehiculelor care nu se mai repară și se încadrează în situația de daună totală economică, despăgubirile menționate acoperă perioada cuprinsă între data constatării avariilor și data înaintării ofertei de despăgubire, cu respectarea termenelor prevăzute de Legea nr.132/2017, cu modificările și completările ulterioare. În acest caz, valoarea despăgubirii reprezentând acoperirea costurilor de înlocuire temporară a vehiculului avariat nu poate depăși 25% din valoarea de piață a vehiculului avariat.

Potrivit reprezentanților MF, în prezent, în piața asigurărilor RCA din România se manifestă în continuare o reticență în ceea ce privește apetitul la risc al asigurătorilor RCA pentru anumite categorii de asigurați și există un grad ridicat de concentrare care continuă să reprezinte o vulnerabilitate a pieței atât din prisma expunerii pe clase de asigurare, cât și din perspectiva cotelor de piață semnificative deținute de un număr relativ mic de societăți de asigurare, ceea ce arată un grad scăzut de concurență.

„De asemenea, la data de 31 decembrie 2023, din numărul total de vehicule din parcul național auto, respectiv 10.333.293, la data de 6 iunie 2024 erau asigurate 7.486.349 de vehicule. Cazurile prelucrate, încadrate în categoria asiguraților cu risc ridicat în perioada 1.01.2024 – 2.06.2024, sunt în număr de aproximativ 41.500 din care aproximativ 201 au fost preluate voluntar, iar 41.300 au fost alocate automat către asigurători. O astfel de situație denotă existența unui dezechilibru între cerere și ofertă și are potențialul de a genera consecințe negative, în sensul unei presiuni suplimentare asupra prețurilor după data de 30 iunie 2024”, se subliniază în comunicat.

Continuare

Trending