Rețele sociale

ECONOMIE

MMSS propune modificări la Normele metodologice privind detașarea salariaților

Radio CECCAR FM

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) a elaborat și publicat în transparență decizională un proiect de hotărâre privind modificarea HG nr. 337/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale pe teritoriul României.

Promovarea proiectului are la bază necesitatea armonizării legislației naționale a muncii cu normele Uniunii Europene, în contextul emiterii, de către Comisia Europeană (CE), a unui aviz motivat adresat României referitor la neconformitatea măsurilor naționale române cu Directiva 2014/67/UE privind asigurarea respectării aplicării art. 9 din Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor.

Inițiatorii proiectului menționează, în Nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ, că cerințele administrative și măsurile de control pentru întreprinderile stabilite pe teritoriul unui stat membru, altul decât România, sau pe teritoriul Confederației Elvețiene, prevăzute la articolul 24 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale includ obligația pentru aceste întreprinderi de a desemna o persoană, care să asigure legătura cu autoritățile competente naționale și care să trimită și să primească documente și/sau avize, dacă este cazul. Articolul 11 din HG nr. 337/2017 precizează, de asemenea, obligația ca persoana respectivă să fie ori reprezentantul legal pe teritoriul României al întreprinderii, ori, în cazul întreprinderilor care nu au un astfel de reprezentant, unul dintre lucrătorii detașați. „Comisia Europeană a interpretat obligația prevăzută la articolul 11 din HG nr. 337/2017 ca fiind o obligație suplimentară față de articolul 24 alineatul (2) litera e) din Legea nr. 16/2017, și anume în sensul că trebuie desemnate două persoane de contact diferite”, afirmă reprezentanții MMSS. În urma clarificărilor aduse de autoritățile române prin care s-a arătat faptul că articolul 24 alineatul (2) litera e) din Legea nr. 16/2017, cu modificările și completările ulterioare, prevede obligația întreprinderilor de a desemna o persoană de contact, iar articolul 11 din Normele metodologice detaliază această dispoziție, precizând că persoana de contact poate să fie ori reprezentantul legal al întreprinderii în România, ori, în cazul întreprinderilor care nu au un astfel de reprezentant, unul dintre lucrătorii detașați, Comisia acceptă faptul că persoana de contact prevăzută de dispozițiile articolului 24 alineatul (2) litera e) din lege și de cele ale articolului 11 din Normele metodologice este una și aceeași, adică că această persoană trebuie să fie ori reprezentantul legal al întreprinderii în România, ori, în cazul întreprinderilor care nu au un astfel de reprezentant, unul dintre lucrătorii detașați.

„Cu toate acestea, Comisia Europeană este de părere că obligația prevăzută la articolul 11 din Normele metodologice restrânge noțiunea de persoană de contact, astfel cum este descrisă la articolul 9 alineatul (1) litera (e) din Directiva 96/71/CE și apreciază că articolul 9 alineatul (1) litera (e) din directivă lasă la latitudinea statelor membre impunerea unei obligații prestatorilor de servicii care detașează lucrători de a desemna o persoană care să asigure legătura cu autoritățile competente, care poate, de asemenea, dacă este cazul, să trimită și să primească documente și/sau avize. Astfel, în opinia CE, dispoziția națională implică faptul că aceste obligații pot fi îndeplinite numai de un lucrător detașat sau de reprezentantul legal al întreprinderii în România. Or, o astfel de cerință ar putea împiedica prestarea de servicii, deoarece ar putea obliga angajatorul să detașeze un lucrător separat pentru a îndeplini obligațiile persoanei de contact sau să detașeze ori să stabilească un reprezentant legal în România. Totodată, Comisia Europeană consideră că obligația de a furniza informații cu privire la reprezentantul angajatorului în declarație poate fi considerată justificată numai în cazul în care un astfel de reprezentant este deja numit în conformitate cu legislația statului membru de origine, adică în cazul în care angajatorul nu trebuie să numească un reprezentant pentru a îndeplini această obligație. În concluzie, Comisia Europeană consideră că dispozițiile naționale restrâng cercul posibilelor persoane de contact, ceea ce nu este proporțional pentru a asigura monitorizarea eficace a respectării obligațiilor prevăzute de articolul 9 din Directiva 96/71/CE și invită România să adopte măsurile necesare pentru a se conforma”, se precizează în Nota de fundamentare.

În acest context, se impune modificarea corespunzătoare a HG nr. 337/2017.  Astfel, prin proiectul de HG publicat în consultare publică pe site-ul MMSS se au în vedere modificarea art. 11 alin. (1) și art. 15 alin. (1) lit. j), precum și a pct. 2.4 din Anexa 1 din HG nr. 337/2017, în sensul înlocuirii sintagmei ”reprezentant legal”, cu sintagma ”persoană desemnată”.

Potrivit prevederilor incluse în noul proiect de act normativ, persoana desemnată de către o întreprindere prevăzută la art. 3 lit. a) din Legea nr.16/2017 să asigure legătura cu autoritățile competente din România are obligația de a pune la dispoziția inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora, documentele necesare realizării controlului privind respectarea condițiilor de muncă prevăzute la art. 6 din Lege.

De asemenea, potrivit proiectului, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 9.000 lei: refuzul persoanei desemnate de către o întreprindere prevăzută la art. 3 lit. a) din Lege să asigure legătura cu autoritățile competente din România, de a pune la dispoziția inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora, documentele necesare controlului privind respectarea condițiilor de muncă prevăzute la art. 6 din Lege.

Totodată, prin proiectul de act normativ se abrogă prevederile alineatul (2) al articolului 11, care prevedea că întreprinderile care nu au un reprezentant legal pe teritoriul României, vor desemna pe unul dintre salariații detașați în România ca persoană de legătură în relația cu organele de control.

ECONOMIE

ANAF propune Procedura privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat în transparență decizională proiectul de Ordin pentru aprobarea Procedurii privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor potrivit art. 91 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, precum și a modelului și conținutului unor formulare. ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, potrivit prevederilor art. 88 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, contribuabilii au obligația de a aduce la cunoștința organului fiscal central, modificările intervenite în datele declarate inițial, în termen de 15 zile de la data producerii acestora, prin completarea și depunerea declarației de mențiuni. „În practică,  organele fiscale au constatat situații în care datele cuprinse în Registrul contribuabililor/plătitorilor, necesare administrării creanțelor fiscale, completate pe baza informațiilor comunicate de contribuabili, nu corespund stării de fapt reale”, afirmă inițiatorii proiectului.

Conform art. 91 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, datele din registrul contribuabililor/plătitorilor pot fi modificate din oficiu ori de câte ori se constată că acestea nu corespund stării de fapt reale, ulterior, modificările fiind comunicate contribuabilului/plătitorului.

În scopul deținerii unei evidențe fiscale care să corespundă realității și pentru stabilirea unei practici unitare privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor, prin noul proiect de Ordin se propun:

♦ aprobarea procedurii privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor potrivit art.91 alin.(3) din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare;

♦ aprobarea formularelor utilizate pentru modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor, potrivit prevederilor legale în vigoare. Aceste formulare sunt următoarele:

 “Notificare privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor”;

 “Invitație privind exercitarea dreptului de a fi ascultat, în cazul neprezentării la primul termen stabilit de organul fiscal în vederea audierii“;

 “Referat privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor”;

▪ ”Decizie privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor potrivit prevederilor art.91 alin.(3) din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare (701)”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modelul și conținutul formularului 709, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, modelul și conținutul formularului 709, utilizat de prestatorii de servicii de plată care nu au rezidență fiscală în România, dar cărora li se aplică obligația prevăzută la art. 3212 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. ANAF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că frauda în domeniul TVA este o problemă comună tuturor statelor membre, dar statele membre în mod individual nu au informațiile necesare pentru a se asigura că normele în materie de TVA în sectorul comerțului electronic transfrontalier sunt aplicate corect sau pentru a combate frauda în domeniul TVA în sectorul comerțului electronic. Astfel, a fost aprobată Directiva (UE) 2020/284 a Consiliului din 18 februarie 2020 de modificare a Directivei 2006/112 CE în ceea ce privește introducerea anumitor cerințe pentru prestatorii de servicii de plată.

În cadrul acestor obligații, prestatorii de servicii de plată, care oferă servicii de plată, vor trebui să monitorizeze și să transmită informații despre beneficiarii plăților transfrontaliere care primesc mai mult de 25 de plăți transfrontaliere pe trimestru. Aceste informații vor fi apoi centralizate într-o bază de date europeană, Sistemul Electronic Central de informații de Plată (CESOP), unde vor fi stocate, agregate și verificate cu alte baze de date europene. Toate informațiile din CESOP vor fi apoi puse la dispoziția experților antifraudă din statele membre prin intermediul rețelei Eurofisc.

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost modificată prin promulgarea Legii nr 33/2024, fiind transpuse prevederile Directivei (UE) 2020/284 a Consiliului din 18 februarie 2020, de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește introducerea anumitor cerințe pentru prestatorii de servicii de plată prin completarea Titlului VII „Taxa pe valoare adăugată” – Capitolul XIII „Obligații”, cu art. 3212, care include obligațiile generale ale prestatorilor de servicii de plată.

Conform art. 3212 alin (8), procedura privind punerea la dispoziție a evidențelor prevăzută la alin. (7) lit. b) se aprobă prin ordin al președintelui ANAF.

Procedura a fost aprobată prin OPANAF nr. 825 din 23 aprilie 2024. Aceasta se aplică inclusiv pentru prestatorii de servicii de plată care nu au rezidență fiscală în România, dar cărora li se aplică obligația prevăzută la art. 3212 alin. (2) din Codul fiscal. Astfel s-a identificat necesitatea implementării unui mecanism de luare în evidență a acestor prestatori de servicii de plată pentru a se putea facilita transmiterea informațiilor.

În acest context, a fost elaborat acest nou proiect de Ordin pentru aprobarea modelului și conținutului formularului 709 „Cerere de înregistrare pentru prestatorii de servicii de plată care nu au rezidență fiscală în România și cărora li se aplică obligația prevăzută la art. 3212 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ASF propune prelungirea plafonării prețului polițelor de asigurare obligatorie până la 30 septembrie 2024

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a lansat în dezbatere publică proiectul de HG elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), prin care reglementează soluția temporară de prelungire, până la 30 septembrie 2024, a perioadei de aplicare a HG nr.1326/2023 privind stabilirea tarifelor de primă maxime și a altor măsuri aplicabile de către societățile de asigurare care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și de tramvaie.

Totodată, actul normativ stabilește:  tarifele de primă maxime; ▪ contractele asupra cărora se aplică; ▪ comisioanele de distribuție aferente contractelor, clasa bonus/malus ce se aplică, implicațiile BAAR (Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România); ▪ despăgubirile acordate de asigurătorii RCA pentru acoperirea costurilor de înlocuire temporară a vehiculului avariat cu un vehicul din aceeași clasă sau dintr-o clasă inferioară; ▪ perioada maximă pentru care se pot acorda despăgubirile; ▪ contravențiile și sancțiunile aplicabile.

„Tarifele de primă maxime au fost stabilite la nivelul propriilor tarife de primă care au fost practicate de fiecare asigurător RCA la data de 28 februarie 2023, care pot fi ajustate cu un procent de maximum 6,8% și sunt valabile pentru o perioadă de 3 luni de la data intrării în vigoare a proiectului de act normativ. Totodată, tarifele se aplică în cazul contractelor RCA încheiate după data intrării în vigoare a propunerii de prelungire”, menționează MF, într-un comunicat.

Comisioanele de distribuție aferente contractelor RCA se limitează la maximum 8% din prima netă de cheltuieli de distribuție pentru o perioadă de 3 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii.

Calculul despăgubirii are în vedere un tarif ce nu poate depăși costul mediu practicat de reprezentanțele rent-a-car ce oferă servicii de închiriere de autoturisme fără conducător auto și se acordă numai în situația în care vehiculul avariat nu mai poate fi utilizat din punct de vedere tehnic.

Perioada maximă pentru care se pot acorda despăgubirile este de 30 de zile, fie de la data eliberării autorizației de reparație de către unitățile Poliției Române, fie de la data eliberării documentului de intrare în reparație eliberat de către asigurătorul RCA. Termenul poate fi prelungit numai cu aprobarea asigurătorului RCA în situații justificate, probate cu documente.

În cazul vehiculelor care nu se mai repară și se încadrează în situația de daună totală economică, despăgubirile menționate acoperă perioada cuprinsă între data constatării avariilor și data înaintării ofertei de despăgubire, cu respectarea termenelor prevăzute de Legea nr.132/2017, cu modificările și completările ulterioare. În acest caz, valoarea despăgubirii reprezentând acoperirea costurilor de înlocuire temporară a vehiculului avariat nu poate depăși 25% din valoarea de piață a vehiculului avariat.

Potrivit reprezentanților MF, în prezent, în piața asigurărilor RCA din România se manifestă în continuare o reticență în ceea ce privește apetitul la risc al asigurătorilor RCA pentru anumite categorii de asigurați și există un grad ridicat de concentrare care continuă să reprezinte o vulnerabilitate a pieței atât din prisma expunerii pe clase de asigurare, cât și din perspectiva cotelor de piață semnificative deținute de un număr relativ mic de societăți de asigurare, ceea ce arată un grad scăzut de concurență.

„De asemenea, la data de 31 decembrie 2023, din numărul total de vehicule din parcul național auto, respectiv 10.333.293, la data de 6 iunie 2024 erau asigurate 7.486.349 de vehicule. Cazurile prelucrate, încadrate în categoria asiguraților cu risc ridicat în perioada 1.01.2024 – 2.06.2024, sunt în număr de aproximativ 41.500 din care aproximativ 201 au fost preluate voluntar, iar 41.300 au fost alocate automat către asigurători. O astfel de situație denotă existența unui dezechilibru între cerere și ofertă și are potențialul de a genera consecințe negative, în sensul unei presiuni suplimentare asupra prețurilor după data de 30 iunie 2024”, se subliniază în comunicat.

Continuare

Trending