Rețele sociale

ECONOMIE

CE a majorat previziunile de creștere economică pentru România

Radio CECCAR FM

Economia României ar urma să crească în acest an cu 2,5%, anticipează Comisia Europeană (CE) în Previziunile economice de iarnă, lansate astăzi, informează Mediafax. În toamnă, CE estima o creștere de 1,8%.

În 2024, creșterea economică ar urma să fie de 3%, prognoză majorată de la 2,2%.

În 2023 inflația ar urma să atingă în România 9,7%, prognoză în scădere de la 10,2%, iar în 2024 indicatorul este estimat la 5,5%, de la 6,8% în prognoza de toamnă.

Comisia preconizează că economia României a rezistat în trimestrul al patrulea, datorită evoluțiilor favorabile din sectorul serviciilor și a sentimentului economic și în ciuda scăderii în continuare a producției în sectorul manufacturier.

Pentru anul 2023, impactul negativ al inflației încă ridicate, al condițiilor de finanțare stricte și al încetinirii celorlalte economii din UE sunt toate menite să reducă creșterea reală a PIB-ului în România la 2,5%.

Punerea în aplicare a PNRR ar trebui să contribuie la investiții puternice, care se așteaptă să fie principalul motor de creștere. Alte fonduri ale UE urmează să sprijine, de asemenea, investițiile. Consumul privat, deși afectat negativ de inflația ridicată, se preconizează că va crește datorită majorărilor salariului minim, pensiilor și salariilor din sectorul public, precum și ca urmare a prelungirii plafonării prețurilor la energie până în 2025. Se preconizează că exporturile nete vor rămâne negative ca efect al monedei puternice și al cererii scăzute pe piețele de export.

Pentru anul 2024 se preconizează o creștere de 3%, pe fondul diminuării presiunilor inflaționiste, al ratelor scăzute ale dobânzilor și al îmbunătățirii perspectivelor externe.

Inflația anuală IAPC a încetinit în decembrie pe fondul scăderii prețurilor la energie și la produsele alimentare de bază, ceea ce a dus media pe 12 luni în 2022 la 12%. Se preconizează că inflația IAPC va continua să se reducă în continuare pe parcursul orizontului de prognoză, dar numai modest, deoarece presiunile inflaționiste rămân foarte ridicate în componentele de bază, cum ar fi serviciile, bunurile industriale neenergetice și alimentele prelucrate. Inflația medie anuală IAPC este proiectată la 9,7% pentru 2023, înainte de a încetini până la 5,5% în 2024, ca urmare a prelungirii plafonului prețurilor la energie, a prețurilor mai mici ale materiilor prime și a efectelor de bază care își fac efectul.

În ceea ce privește UE și zona euro, creșterea pentru 2022 este acum estimată la 3,5% (atât în UE, cât și în zona euro). Se preconizează că PIB-ul se va majora cu 0,8% în 2023 și cu 1,6% în 2024 (0,9% și 1,5% în zona euro). Se preconizează că inflația globală va scădea de la 9,2 % în 2022 la 6,4 % în 2023 și la 2,8 % în 2024 în UE. În zona euro, se preconizează că aceasta va încetini de la 8,4% în 2022 la 5,6% în 2023 și la 2,5% în 2024.

Din toamnă, economia UE a înregistrat o serie de evoluții pozitive. Prețul de referință european al gazului a scăzut sub nivelul de dinaintea războiului, ajutat de o scădere puternică a consumului de gaz și de diversificarea continuă a surselor de aprovizionare. Privind retrospectiv, reziliența gospodăriilor și a corporațiilor a fost impresionantă. În pofida șocului energetic și a inflației record care a urmat, încetinirea din trimestrul al treilea s-a dovedit a fi mai ușoară decât se estimase anterior, iar în trimestrul al patrulea, economia UE a reușit să stagneze în linii mari, în loc de contracția de 0,5% preconizată în toamnă. De asemenea, piețele forței de muncă au continuat să aibă performanțe solide, rata șomajului în UE menținându-se în decembrie la minimul istoric de 6,1%. Trei luni de scădere a ratelor inflației confirmă faptul că, așa cum se preconiza în toamnă, vârful a rămas în urmă. În cele din urmă, sentimentul economic a continuat să se îmbunătățească, ceea ce sugerează că activitatea economică va evita o contracție și în primul trimestru din 2023. Astfel, economia UE va scăpa la limită de recesiunea preconizată în toamnă.

Cu toate acestea, economia UE se confruntă în continuare cu provocări. Inflația de bază a continuat să crească în ianuarie. Consumatorii și firmele continuă să se confrunte cu costuri ridicate ale energiei și, având în vedere că peste 90% din elementele de bază din coșul IAPC înregistrează creșteri de prețuri peste medie, presiunile inflaționiste continuă să se extindă. Prin urmare, înăsprirea monetară ar trebui să continue, exercitând o presiune asupra investițiilor. Slăbiciunea consumului ar trebui să persiste pe termen scurt, deoarece inflația continuă să depășească creșterea salariilor nominale. În cele din urmă, se preconizează că mediul extern va continua să ofere un sprijin redus economiei UE.

Per ansamblu, evoluțiile recente nu justifică o revizuire substanțială în sens ascendent a profilului de creștere proiectat în toamnă pentru 2023 și 2024. Cu toate acestea, cu un impuls mai puternic de anul trecut care se va prelungi în 2023 și cu o creștere ușor mai bună preconizată în trimestrul curent, până la sfârșitul orizontului de prognoză, volumul producției va fi cu aproape 1% mai mare decât cel proiectat în toamnă. Se preconizează că inflația va încheia anul 2024 cu o treaptă peste țintă, la fel ca în toamnă.

În timp ce incertitudinea în jurul previziunilor rămâne ridicată, riscurile la adresa creșterii sunt în general echilibrate. Cererea internă ar putea să se dovedească mai mare decât se preconizează, dacă recentele scăderi ale prețurilor angro la gaze naturale se transmit mai puternic în prețurile de consum. Cu toate acestea, o posibilă inversare a acestei scăderi nu poate fi exclusă în contextul războiului din Ucraina și al altor tensiuni geopolitice. Cererea externă s-ar putea dovedi, de asemenea, mai robustă după redeschiderea Chinei, ceea ce ar putea, totuși, să alimenteze inflația globală. Riscurile pentru inflație rămân în mare măsură legate de evoluțiile de pe piețele energetice pe termen scurt, dar riscurile de creștere domină în trimestrele exterioare, deoarece o piață a forței de muncă încă tensionată ar putea duce la o presiune salarială mai puternică decât se anticipa.

ECONOMIE

A fost stabilită Procedura de eliberare în formă electronică a certificatelor de cazier judiciar

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 871/28.09.2023, a fost publicat Ordinul comun nr. 150/21.085/2023 al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, și ministrul cercetării, inovării și digitalizării privind procedura de eliberare în formă electronică a certificatelor de cazier judiciar. Actul normativ se aplică persoanelor fizice cu cetățenie română și persoanelor juridice înscrise în evidențele Oficiului Național al Registrului Comerțului.

Eliberarea în formă electronică a certificatului de cazier judiciar reprezintă un serviciu public, gratuit, furnizat de Poliția Română, prin Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe operative. Certificatul de cazier judiciar se eliberează în formă electronică prin intermediul platformei „Hub de servicii la nivelul M.A.I.”. Serviciul de eliberare în formă electronică a certificatului de cazier judiciar este disponibil beneficiarilor înregistrați în HUB, care au parcurs cu succes procedurile de validare.

Înregistrarea în HUB constă în crearea unui cont de utilizator și alocarea unei parole asociate, care permit beneficiarului să se autentifice în această platformă pentru a consuma serviciile electronice disponibile. Înregistrarea în HUB se poate face direct în această platformă sau folosind un cont de utilizator creat în platforma www.ghiseul.ro. Beneficiarii care se înregistrează direct în HUB vor primi, prin intermediul acestei platforme, un cod de activare a contului de utilizator, pe care trebuie să-l prezinte în procedura de validare. Cei care dețin un cont de utilizator în platforma www.ghiseul.ro trebuie să parcurgă, o singură dată, procedura de verificare a identității electronice folosind un card bancar înrolat 3D Secure, emis de o instituție bancară din România.

Cei care s-au înregistrat direct în HUB trebuie să se prezinte fizic, o singură dată, la un ghișeu al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) care oferă servicii publice, pentru certificarea identității. Procedura de validare constă în stabilirea identității beneficiarului, pe baza unui act de identitate valabil și a verificărilor în Sistemul Național Informatic de Evidență a Persoanelor (SNIEP), și în prezentarea codului de activare a contului de utilizator. Odată parcursă procedura, contul de utilizator și parola asociată create la înregistrarea în HUB pot fi utilizate pentru autentificarea în această platformă.

Lista ghișeelor MAI care efectuează validări ale conturilor de utilizator poate fi consultată în HUB.

Utilizatorii platformei www.ghiseul.ro care au parcurs cu succes procedura aferentă sunt redirecționați în HUB unde trebuie să completeze, o singură dată, formularul afișat și să valideze contul de utilizator cu ajutorul unui cod de verificare trimis pe adresa de e-mail comunicată. Corectitudinea datelor completate în formular se verifică automat prin comparare cu datele existente în SNIEP. Odată parcursă procedura, utilizatorii se pot autentifica în HUB folosind opțiunea de autentificare prin platforma www.ghiseul.ro, utilizând contul de utilizator și parola asociată utilizate pentru autentificarea în această platformă.

În vederea eliberării certificatului de cazier judiciar în formă electronică, beneficiarul se autentifică în HUB, cu ajutorul contului de utilizator și al parolei asociate, accesează cererea tip pre-completată cu datele cu caracter personal și selectează în lista predefinită afișată „motivul” pentru care solicită eliberarea documentului. Beneficiarul poate transmite în aceeași zi, pentru același motiv, o singură cerere pentru eliberarea certificatului de cazier judiciar în formă electronică.

Certificatul de cazier judiciar în formă electronică va fi generat numai după ce beneficiarul confirmă că datele de identificare înscrise în cererea-tip corespund realității, sunt actuale și își exprimă acordul pentru prelucrarea datelor cu caracter personal.

Certificatul de cazier judiciar în formă electronică generat prin intermediul HUB-ului este semnat electronic, potrivit legii, și este valabil conform art. 27 alin. (2) din Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Documentul electronic poate fi vizualizat în HUB și descărcat oricând în perioada de valabilitate.

Pe măsura realizării unor noi dezvoltări tehnice, autentificarea în HUB va fi permisă și prin intermediul altor platforme, în măsura în care acestea respectă și asigură cel puțin cerințele de securitate existente, respectiv una dintre procedurile de validare stabilite de prezentul ordin.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Sprijin financiar de peste 83 milioane lei pentru susținerea activității crescătorilor de bovine

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată peste 83,11 milioane lei pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2022, în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina, a anunțat APIA, citată de Agerpres. Fondurile totale autorizate la plată se acordă prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat.

Astfel, din suma totală autorizată la plată, peste 20,73 milioane de lei vor fi alocate în sesiunea II pentru un număr de 3.867 beneficiari, iar cuantumul ajutorului de stat este de 73 euro/cap vacă adultă. De asemenea, o tranșă suplimentară sesiunea I + II se acordă pentru un număr de 16.246 beneficiari și este în valoare totală de 62,37 milioane lei, respectiv 37 euro/cap vacă adultă.

Potrivit APIA, valoarea totală a ajutorului ce poate fi acordată pentru fiecare beneficiar nu depășește echivalentul în lei a 250.000 euro, la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Națională a României, valabil la data intrării în vigoare a OUG nr. 3/2023.

Sumele primite prin alte scheme de sprijin finanțate de la bugetul de stat pe Secțiunea 2.1 – Cuantumuri limitate ale ajutoarelor, pct. 56, lit.a) din Comunicarea Comisiei Europene, se deduc din pragul maxim de 250.000 euro/beneficiar.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul intenționează să prelungească până la finalul anului plafonarea prețurilor polițelor RCA

Radio CECCAR FM

Executivul a analizat, în primă lectură, posibilitatea de prelungire cu 3 luni, până la data de 31 decembrie 2023, a duratei de aplicare a tarifelor de primă maxime practicate pentru asigurările RCA pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și de tramvaie, măsură care urmează să expire la data de 10 octombrie. Proiectul de Hotărâre privind prelungirea perioadei de aplicabilitate a prevederilor instituite prin HG nr. 298/2023 privind stabilirea tarifelor de primă maxime și a altor măsuri aplicabile de către societățile de asigurare care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie este publicat în transparență decizională pe site-ul MF.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, prelungirea acestei măsuri este luată în calcul pentru a elimina potențialul impact negativ al creșterii prețurilor și un dezechilibru major între cerere și ofertă, având în vedere că până la sfârșitul anului se estimează că va exista un număr extrem de ridicat de asigurați RCA care vor solicita încheierea de noi contracte.

Continuare

Trending