Rețele sociale

ECONOMIE

CE a majorat previziunile de creștere economică pentru România

Radio CECCAR FM

Economia României ar urma să crească în acest an cu 2,5%, anticipează Comisia Europeană (CE) în Previziunile economice de iarnă, lansate astăzi, informează Mediafax. În toamnă, CE estima o creștere de 1,8%.

În 2024, creșterea economică ar urma să fie de 3%, prognoză majorată de la 2,2%.

În 2023 inflația ar urma să atingă în România 9,7%, prognoză în scădere de la 10,2%, iar în 2024 indicatorul este estimat la 5,5%, de la 6,8% în prognoza de toamnă.

Comisia preconizează că economia României a rezistat în trimestrul al patrulea, datorită evoluțiilor favorabile din sectorul serviciilor și a sentimentului economic și în ciuda scăderii în continuare a producției în sectorul manufacturier.

Pentru anul 2023, impactul negativ al inflației încă ridicate, al condițiilor de finanțare stricte și al încetinirii celorlalte economii din UE sunt toate menite să reducă creșterea reală a PIB-ului în România la 2,5%.

Punerea în aplicare a PNRR ar trebui să contribuie la investiții puternice, care se așteaptă să fie principalul motor de creștere. Alte fonduri ale UE urmează să sprijine, de asemenea, investițiile. Consumul privat, deși afectat negativ de inflația ridicată, se preconizează că va crește datorită majorărilor salariului minim, pensiilor și salariilor din sectorul public, precum și ca urmare a prelungirii plafonării prețurilor la energie până în 2025. Se preconizează că exporturile nete vor rămâne negative ca efect al monedei puternice și al cererii scăzute pe piețele de export.

Pentru anul 2024 se preconizează o creștere de 3%, pe fondul diminuării presiunilor inflaționiste, al ratelor scăzute ale dobânzilor și al îmbunătățirii perspectivelor externe.

Inflația anuală IAPC a încetinit în decembrie pe fondul scăderii prețurilor la energie și la produsele alimentare de bază, ceea ce a dus media pe 12 luni în 2022 la 12%. Se preconizează că inflația IAPC va continua să se reducă în continuare pe parcursul orizontului de prognoză, dar numai modest, deoarece presiunile inflaționiste rămân foarte ridicate în componentele de bază, cum ar fi serviciile, bunurile industriale neenergetice și alimentele prelucrate. Inflația medie anuală IAPC este proiectată la 9,7% pentru 2023, înainte de a încetini până la 5,5% în 2024, ca urmare a prelungirii plafonului prețurilor la energie, a prețurilor mai mici ale materiilor prime și a efectelor de bază care își fac efectul.

În ceea ce privește UE și zona euro, creșterea pentru 2022 este acum estimată la 3,5% (atât în UE, cât și în zona euro). Se preconizează că PIB-ul se va majora cu 0,8% în 2023 și cu 1,6% în 2024 (0,9% și 1,5% în zona euro). Se preconizează că inflația globală va scădea de la 9,2 % în 2022 la 6,4 % în 2023 și la 2,8 % în 2024 în UE. În zona euro, se preconizează că aceasta va încetini de la 8,4% în 2022 la 5,6% în 2023 și la 2,5% în 2024.

Din toamnă, economia UE a înregistrat o serie de evoluții pozitive. Prețul de referință european al gazului a scăzut sub nivelul de dinaintea războiului, ajutat de o scădere puternică a consumului de gaz și de diversificarea continuă a surselor de aprovizionare. Privind retrospectiv, reziliența gospodăriilor și a corporațiilor a fost impresionantă. În pofida șocului energetic și a inflației record care a urmat, încetinirea din trimestrul al treilea s-a dovedit a fi mai ușoară decât se estimase anterior, iar în trimestrul al patrulea, economia UE a reușit să stagneze în linii mari, în loc de contracția de 0,5% preconizată în toamnă. De asemenea, piețele forței de muncă au continuat să aibă performanțe solide, rata șomajului în UE menținându-se în decembrie la minimul istoric de 6,1%. Trei luni de scădere a ratelor inflației confirmă faptul că, așa cum se preconiza în toamnă, vârful a rămas în urmă. În cele din urmă, sentimentul economic a continuat să se îmbunătățească, ceea ce sugerează că activitatea economică va evita o contracție și în primul trimestru din 2023. Astfel, economia UE va scăpa la limită de recesiunea preconizată în toamnă.

Cu toate acestea, economia UE se confruntă în continuare cu provocări. Inflația de bază a continuat să crească în ianuarie. Consumatorii și firmele continuă să se confrunte cu costuri ridicate ale energiei și, având în vedere că peste 90% din elementele de bază din coșul IAPC înregistrează creșteri de prețuri peste medie, presiunile inflaționiste continuă să se extindă. Prin urmare, înăsprirea monetară ar trebui să continue, exercitând o presiune asupra investițiilor. Slăbiciunea consumului ar trebui să persiste pe termen scurt, deoarece inflația continuă să depășească creșterea salariilor nominale. În cele din urmă, se preconizează că mediul extern va continua să ofere un sprijin redus economiei UE.

Per ansamblu, evoluțiile recente nu justifică o revizuire substanțială în sens ascendent a profilului de creștere proiectat în toamnă pentru 2023 și 2024. Cu toate acestea, cu un impuls mai puternic de anul trecut care se va prelungi în 2023 și cu o creștere ușor mai bună preconizată în trimestrul curent, până la sfârșitul orizontului de prognoză, volumul producției va fi cu aproape 1% mai mare decât cel proiectat în toamnă. Se preconizează că inflația va încheia anul 2024 cu o treaptă peste țintă, la fel ca în toamnă.

În timp ce incertitudinea în jurul previziunilor rămâne ridicată, riscurile la adresa creșterii sunt în general echilibrate. Cererea internă ar putea să se dovedească mai mare decât se preconizează, dacă recentele scăderi ale prețurilor angro la gaze naturale se transmit mai puternic în prețurile de consum. Cu toate acestea, o posibilă inversare a acestei scăderi nu poate fi exclusă în contextul războiului din Ucraina și al altor tensiuni geopolitice. Cererea externă s-ar putea dovedi, de asemenea, mai robustă după redeschiderea Chinei, ceea ce ar putea, totuși, să alimenteze inflația globală. Riscurile pentru inflație rămân în mare măsură legate de evoluțiile de pe piețele energetice pe termen scurt, dar riscurile de creștere domină în trimestrele exterioare, deoarece o piață a forței de muncă încă tensionată ar putea duce la o presiune salarială mai puternică decât se anticipa.

ECONOMIE

A fost aprobată Strategia Națională pentru Tineret 2024-2027

Radio CECCAR FM

Executivul a adoptat Strategia Națională pentru Tineret 2024-2027, document elaborat de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse (MFTES), care prevede și un Plan de Acțiune. Conform unui comunicat al MFTES, obiectivele Strategiei contribuie la atingerea indicatorilor naționali de dezvoltare durabilă aferenți țintelor Strategiei Naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, în mod special pentru următoarele Obiective de Dezvoltare Durabilă: Fără sărăcie; Sănătate și bunăstare; Educație de calitate; Egalitate de gen; Muncă decentă și creștere economică; Industrie, Inovație și infrastructură, Inegalități reduse.

„Politicile în domeniul tineretului reprezintă una dintre prioritățile programului de guvernare 2023-2024, având și sfere de activitate specifice mai multor ministere și instituții publice. Astfel, politicile pentru tineret acoperă problematica din domeniul educației, sănătății, excluziunii sociale, ocupării și antreprenoriatului, protecției mediului precum și din alte domenii care pot influența calitatea vieții tinerilor. De asemenea, politicile de tineret reprezintă o prioritate și la nivel european, iar multe dintre oportunitățile de finanțare externă pot contribui la dezvoltarea sectorului de tineret. Domeniul tineret este parte a unuia dintre pilonii Planului Național de Redresare și Reziliență al României, și anume pilonul 6 – Copii, tineri, educație și competențe”, se menționează în comunicat.

Strategia Națională pentru Tineret își propune să contribuie la: creșterea numărului de proiecte care se adresează tinerilor, cu sprijinul financiar al ministerului; clarificarea situației juridice și cadastrale a patrimoniului din domeniul tineretului, la nivel central și local, în vederea realizării descentralizării; digitalizarea proceselor de selecție a proiectelor prin care se solicită finanțare din partea ministerului; inventarierea digitală a infrastructuri de tineret și monitorizarea utilizării acesteia, pentru a prioritiza alocările de fonduri, în vederea modernizări bazelor utilizate frecvent de către tineri; operaționalizarea Consiliului Interministerial pentru Tineret.

Strategia Națională de Tineret 2024 – 2027 este o strategie intersectorială care face legătura cu principalele documente rezultate din Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027.

Fondurile necesare îndeplinirii obiectivelor prevăzute în Strategia Națională pentru Tineret 2024-2027 și a activităților cuprinse în Planul de acțiune se asigură de către fiecare instituție publică cu atribuții în realizarea obiectivelor.

Continuare

ECONOMIE

MEAT: Finanțări de până la 200.000 euro pentru proiectele de investiții private din stațiunile balneare și balneoclimatice

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) anunță lansarea apelului de proiecte destinat operatorilor economici din stațiunile balneare și balneoclimatice, începând cu 17 iunie 2024ora 10:00. Potrivit unui comunicat al MEAT, prin această inițiativă, se oferă posibilitatea obținerii unei finanțări nerambursabile de până la 200.000 de euro pentru dezvoltarea infrastructurii turistice, balneare, culturale, sportive și de agrement.

Schema de minimis, implementată de MEAT, are ca obiectiv diversificarea ofertei și creșterea calității serviciilor oferite în aceste destinații. Finanțarea, care acoperă maximum 50% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, exclusiv TVA, va include și costurile aferente formării profesionale a personalului angajat în sectorul HoReCa.

Pentru anul 2024, sumele alocate programului se ridică la 15 milioane lei. Aceste fonduri sunt destinate susținerii proiectelor care vizează extinderea și reabilitarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, alimentație publică și tratament balnear, inclusiv a rețelelor de captare și transport a factorilor naturali de cură. Totodată, finanțarea va sprijini construcția, extinderea și reabilitarea obiectivelor culturale, sportive și de agrement din stațiunile balneare și balneoclimatice. Achiziția de echipamente, mobilier și aparatură medicală specifice tratamentelor balneare este, de asemenea, eligibilă, precum și formarea profesională a personalului angajat în cadrul structurii deținute de beneficiar în domeniul HoReCa.

Conform Ordinului MEAT nr. 181/2023 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru operatorii economici în vederea modernizării și dezvoltării stațiunilor balneare și balneoclimatice, cu modificările și completările ulterioare, înscrierea în cadrul programului se va face prin depunerea fizică a documentației la Registratura Generală a Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, situată pe Calea Victoriei, nr. 152, Sector 1, București.

Un beneficiar se poate înscrie cu un singur proiect în cadrul apelului.

Continuare

ECONOMIE

Au fost lansate consultările interministeriale ce vizează realizarea Cadrului național pentru dezvoltarea competențelor digitale

Radio CECCAR FM

La sediul Băncii Mondiale de la București, Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării a lansat consultările interministeriale asupra Cadrului național de competențe digitale (DigCompRo), un element crucial în procesul de digitalizare a României. Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, versiunea de lucru a DigCompRo, realizată cu sprijinul Băncii Mondiale, își propune să sprijine MCID în consolidarea capacității de a implementa Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru dezvoltarea competențelor digitale ale tuturor românilor.

„Transformarea digitală aduce beneficii reale prin dezvoltarea competențelor digitale. DigCompRo este o inițiativă ambițioasă, care va deveni cadrul național de dezvoltare a competențelor digitale pentru toți cetățenii României. Elaborarea acestui cadru este parte a investiției 17 a Componentei 7 – Transformare Digitală din PNRR, cu un buget de 37 milioane de euro. Până la finalul anului viitor, sute de mii de români din orașe, comune și sate vor dobândi competențe digitale de bază în peste 1000 de biblioteci transformate în hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale“, a afirmat ministrul Bogdan Ivan, citat în comunicat.

„Suntem în momentul în care alfabetizarea digitală a devenit la fel de importantă ca literația și numerația. Alfabetizarea digitală este un efort transversal – fiecare cadru didactic, indiferent de disciplina pe care o predă, trebuie să poată să formeze competențe digitale, prin modul în care utilizează tehnologia pe care o are și o va avea la dispoziție în sălile de clasă și în laboratoare“, a declarat, la rândul său, Ligia Deca, ministrul Educației.

Pentru ca economia românească să progreseze pe calea tranziției digitale, dezvoltarea competențelor digitale ale cetățenilor este o direcție de investiții esențială. Potrivit MCID, formarea abilităților digitale va permite României:  îmbunătățirea rezultatelor pe piața muncii, inclusiv prin stimularea participării și prin perfecționare/recalificare; ▪ o participare civică mai bună, prin adoptarea și utilizarea serviciilor guvernamentale digitale; ▪ îmbunătățirea rezultatelor în ceea ce privește Indicele economiei și societății digitale (DESI), calculat anual de Comisia Europeană.

„Avându-se în vedere evoluția rapidă a peisajului digital, este necesar și oportun ca România să dezvolte și să faciliteze adoptarea pe scară largă a unui cadru național dedicat competențelor digitale pentru cetățenii români, adaptat specificului local, pornind de la cadrul de referință DigComp 2.2, elaborat de Comisia Europeană. Această inițiativă va asigura condițiile ca România să rămână competitivă în era digitală și îi va permite să evalueze într-o manieră cuprinzătoare și să dezvolte competențele digitale în rândul cetățenilor“, se menționează în comunicat.

Continuare
ECONOMIEacum 8 ore

A fost aprobată Strategia Națională pentru Tineret 2024-2027

ECONOMIEacum 8 ore

MEAT: Finanțări de până la 200.000 euro pentru proiectele de investiții private din stațiunile balneare și balneoclimatice

ECONOMIEacum 8 ore

Au fost lansate consultările interministeriale ce vizează realizarea Cadrului național pentru dezvoltarea competențelor digitale

ECONOMIEacum o zi

AFIR: Finanțare de peste 35 milioane de euro pentru construirea de drumuri agricole și comunale

ECONOMIEacum o zi

CFA România: Indicele de Încredere Macroeconomică, în scădere accentuată în aprilie

ECONOMIEacum o zi

ANAF: Prin implementarea Sistemului RO e-Transport nu se instituie nicio taxă suplimentară pentru contribuabili

ECONOMIEacum o zi

Google și DNSC au lansat o campanie de prevenire a dezinformării în mediul online

ECONOMIEacum o zi

ACEA: Vânzările de autoturisme Dacia în Europa au crescut cu 12,6% în aprilie

Teodor Brates
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile

Economia la bani mărunți – Ediția din 21.05.2024

PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile

CECCAR Suceava: Conducerea filialei a premiat elevii cu cele mai bune rezultate la faza județeană a Concursului de cultură și educație financiar-contabilă

PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile

CECCAR Neamț: Festivitatea de premiere a câștigătorilor etapei județene a Concursului de cultură și educație financiar-contabilă

PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile

CECCAR Dâmbovița: Concursul de cultură și educație financiar-contabilă, ediția a II-a

Trending