Rețele sociale

ECONOMIE

MIPE: 534 de proiecte în valoare de 45,4 miliarde de euro urmează să fie lansate anul acesta

Radio CECCAR FM

534 de proiecte în valoare de 45,4 miliarde de euro urmează să fie lansate anul acesta prin Politica de Coeziune și Planul Național de Redresare și Reziliență, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), citat de Agerpres.

Printre obiectivele urmărite la nivel național în urma lansării apelurilor din Politica de Coeziune 2021-2027 se numără 632 km de drumuri noi sau reabilitate, 6.977 km conducte noi sau optimizate pentru rețeaua de apă și canalizare, 7 spitale județene noi sau reabilitate și săli noi de clasă pentru 128.000 de elevi.

PNRR aduce atât investiții în infrastructură, pentru digitalizarea spitalelor și eficiența energetică a clădirilor, cât și investiții pentru domeniul social, ce vizează sprijinirea persoanelor cu dizabilități, integrarea pe piața muncii a persoanelor din medii defavorizate și realizarea de centre pentru vârstnici, precizează sursa citată.

În 2022, România a primit aprobarea Acordului de Parteneriat și a tuturor celor 16 programe aferente Politicii de Coeziune 2021-2027, care aduc României 46 de miliarde de euro. De asemenea, simultan, implementează Planul Național de Redresare și Reziliență, în cadrul căruia sunt disponibile resurse în cuantum total de 29,2 miliarde, alocate pe cele 15 componente, transpuse prin mai multe reforme și investiții.

„Tocmai de aceea, absența unui cadru predictibil al lansărilor apelurilor de proiecte creează un grad ridicat de imprevizibilitate cu privire la perioadele estimate pentru implementarea efectivă a proiectelor și aduce consecințe negative în ceea ce privește planificarea și accesarea fondurilor europene. Pentru a preîntâmpina o astfel de situație, MIPE lansează un calendar consolidat al apelurilor de proiecte în 2023, pentru programele cu finanțare din fonduri europene, care să permită o corelare a diferitelor surse, atât din Politica de Coeziune 2021-2027, cât și din PNRR”, se precizează în comunicatul instituției. În Politica de Coeziune 2021-2027, în 2023 vor fi 490 de apeluri de proiecte, în valoare de 36,4 miliarde de euro, în timp ce în Planul Național de Redresare și Reziliență vor fi 44 de apeluri de proiecte, în valoare de 4,27 miliarde de euro.

În ceea ce privește Politica de Coeziune, 246 de apeluri, în valoare de 16,4 miliarde de euro, vizează autoritățile publice locale, pentru infrastructura de transport, educație și sănătate. De asemenea, pentru mediul de afaceri sunt pregătite 139 de apeluri, în valoare de 6,1 miliarde de euro.

„Fie că vorbim despre proiecte de infrastructură atât de necesare României pentru dezvoltare pe termen lung, fie că vorbim de marile servicii publice de educație și sănătate, fie că aducem în discuție mediul de afaceri sau investițiile în resursele umane, toate acestea sunt dovezi clare că fondurile europene nu lasă pe nimeni în urmă. Suntem într-un moment în care avem oportunități istorice și avem ocazia unui nou început. Iar pentru a valorifica aceste oportunități la maxim trebuie să avem grija ca greșelile trecutului să nu se repete. Asta înseamnă transparență și asigurarea predictibilității, printr-un calendar de lansări la nivel de program pentru beneficiari, astfel încât să se prevină eventuale suprapuneri de apeluri cu aceeași tematică în perioade similare de timp. Este un pas firesc, din respect pentru toți actorii implicați, pentru ca orice beneficiar din țară să poată verifica unde și când se lansează un apel de proiecte, ce trebuie să urmărească și cum poate accesa fondurile europene. Această resursă vitală pe care o avem la dispoziție a părut de multe ori o himeră, tocmai de aceea, prin măsurile pe care le pregătim, vrem să fim siguri că în anii ce îi avem în față vom aduce banii europeni aproape de oameni”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

Tot pentru facilitarea accesului la fonduri europene, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat în consultare un proiect de ordonanță de urgență menit să răspundă nevoii de simplificare și de abordare unitară în procesul de implementare a Politicii de coeziune 2021-2027, care cuprinde un număr dublu de programe și introduce în sistemul de management și control, atât autorități din cadrul administrației publice centrale, cât și autorități de management instituite în cadrul agențiilor de dezvoltare regională care gestionează programele regionale.

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending