Rețele sociale

ECONOMIE

Deficit bugetar de peste 4 miliarde de lei (0,25% din PIB) în prima lună a anului

Radio CECCAR FM

Execuția bugetului general consolidat în luna ianuarie 2023 s-a încheiat cu un deficit de 0,25% din PIB, respectiv 4,02 miliarde de lei pe fondul unor rambursări de TVA mai mari cu 59,8%, al încetinirii veniturilor din accize la tutun, al unui volum mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, precum și al creșterii volumului de investiții, informează Ministerul Finanțelor, citat de Agerpres. În luna ianuarie a anului trecut, bugetul se închidea pe un deficit de 1,69 miliarde de lei, respectiv 0,13% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 39,60 miliarde lei în prima lună a anului curent, cu 8,5% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția acestora fost influențată preponderent de avansul mai însemnat al veniturilor din impozitul pe salarii și venit și al contribuțiilor de asigurări, în timp ce încasările nete din TVA și venituri nefiscale au avut o dinamică mai temperată (explicată printr-un efect de bază ridicat aferent lunii ianuarie 2022), iar accizele au consemnat un declin, arată Ministerul Finanțelor.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 4,49 miliarde lei, consemnând o creștere semnificativă față de nivelul încasat în aceeași lună a anului trecut (68,5%), influențată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (359,8%), veniturile din impozitul aferent pensiilor și declarației unice consemnând, de asemenea, dinamici pozitive (53,3%, respectiv 14,5%).

Avansul veniturilor din impozitul pe salarii (9,2%) – cea mai importantă sursă a acestei categorii – reflectă dinamicile câștigului salarial mediu brut (12,3%) și efectivului de salariați (1,6%) înregistrate în luna decembrie 2022. Totodată, potrivit MF, dinamica acestei categorii de încasări a fost influențată și de extinderea în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții (efect negativ din scutirea de impozit pe venit din salarii, conform Legii nr. 135/2022).

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 12,43 miliarde lei, în creștere cu 9% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluția fondului de salarii din economie din decembrie 2022 (14,1%) și ca efect al extinderii în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții, conform Legii nr. 135/2022.

Încasările nete din TVA au înregistrat 9,74 miliarde lei, în creștere cu 1,9% (an/an). Totodată, restituirile de TVA au fost cu 59,8% mai ridicate față de nivelul rambursat în aceeași lună a anului trecut (plus un miliard lei).

Veniturile din accize au însumat 2,90 miliarde lei, consemnând o scădere de 23,9% (an/an) – explicată de contracția încasărilor din accizele pentru produsele din tutun. Totodată, încasările din accizele pentru produsele energetice au înregistrat o dinamică pozitivă, de 5% (an/an). Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile, explică sursa citată.

Veniturile nefiscale au însumat 4,99 miliarde lei, consemnând o creștere de 7,3% (an/an), susținută de avansul veniturilor din dobânzi acumulate pentru emisiunile de titluri de stat. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din OUG nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 1,60 miliarde lei, în creștere cu 22,9% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 43,61 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 14,3% față de anul precedent. Exprimate ca procentaj din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2023 și-au menținut ponderea la nivelul de 2,7%.

Cheltuielile de personal au însumat 9,78 miliarde lei, în creștere cu 5,7% comparativ cu anul precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la nivelul de 0,6%.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 5,91 miliarde lei, în creștere cu 36,8% comparativ cu anul precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 26,2% comparativ cu anul precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 38,6% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate curative.

Cheltuielile cu dobânzile au totalizat 3,09 miliarde lei. Comparativ cu anul precedent, plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 1,39 miliarde lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândă în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern, cât și internațional, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 19,14 miliarde lei, în creștere cu 6,6% comparativ cu anul precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023 a punctului de pensie cu 12,5%, în conformitate cu prevederile OUG nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum și de acordarea celei de-a 13-a îndemnizații pentru persoanele cu dizabilități sub forma unei îndemnizații compensatorii.

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, în luna ianuarie 2023 acestea fiind în sumă de 340,59 milioane lei, precum și de virarea către CA Poșta Română SA a sumelor reprezentând prima tranșă din valoarea drepturilor de pensii pentru luna februarie cu trei zile lucrătoare înainte de prima zi de plată către beneficiari, conform calendarului stabilit prin Convenția încheiată între Casa Națională de Pensii Publice și CA Poșta Română SA.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 1,27 miliarde lei, în principal, suma reprezentând subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (508,28 milioane lei) care reprezintă 40,17% din total subvenții.

Alte cheltuieli au fost de 500 milioane lei, reprezentând în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 1,72 miliarde lei, cu 37,7% mai mari comparativ cu anul 2022.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 1,94 miliarde lei, în creștere cu 34,3% comparativ cu anul 2022 când au fost în valoare de 1,45 miliarde lei. De asemenea, se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 63,73% din totalul cheltuielilor pentru investiții.

Bugetul pentru acest an este construit pe o prognoză de PIB nominal de 1.552,1 miliarde de lei, cu o creștere reală de 2,8%, și pe o scădere a deficitului public la 4,4% din PIB, de la 5,7% anul trecut.

ECONOMIE

A fost aprobată Strategia Națională pentru Tineret 2024-2027

Radio CECCAR FM

Executivul a adoptat Strategia Națională pentru Tineret 2024-2027, document elaborat de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse (MFTES), care prevede și un Plan de Acțiune. Conform unui comunicat al MFTES, obiectivele Strategiei contribuie la atingerea indicatorilor naționali de dezvoltare durabilă aferenți țintelor Strategiei Naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, în mod special pentru următoarele Obiective de Dezvoltare Durabilă: Fără sărăcie; Sănătate și bunăstare; Educație de calitate; Egalitate de gen; Muncă decentă și creștere economică; Industrie, Inovație și infrastructură, Inegalități reduse.

„Politicile în domeniul tineretului reprezintă una dintre prioritățile programului de guvernare 2023-2024, având și sfere de activitate specifice mai multor ministere și instituții publice. Astfel, politicile pentru tineret acoperă problematica din domeniul educației, sănătății, excluziunii sociale, ocupării și antreprenoriatului, protecției mediului precum și din alte domenii care pot influența calitatea vieții tinerilor. De asemenea, politicile de tineret reprezintă o prioritate și la nivel european, iar multe dintre oportunitățile de finanțare externă pot contribui la dezvoltarea sectorului de tineret. Domeniul tineret este parte a unuia dintre pilonii Planului Național de Redresare și Reziliență al României, și anume pilonul 6 – Copii, tineri, educație și competențe”, se menționează în comunicat.

Strategia Națională pentru Tineret își propune să contribuie la: creșterea numărului de proiecte care se adresează tinerilor, cu sprijinul financiar al ministerului; clarificarea situației juridice și cadastrale a patrimoniului din domeniul tineretului, la nivel central și local, în vederea realizării descentralizării; digitalizarea proceselor de selecție a proiectelor prin care se solicită finanțare din partea ministerului; inventarierea digitală a infrastructuri de tineret și monitorizarea utilizării acesteia, pentru a prioritiza alocările de fonduri, în vederea modernizări bazelor utilizate frecvent de către tineri; operaționalizarea Consiliului Interministerial pentru Tineret.

Strategia Națională de Tineret 2024 – 2027 este o strategie intersectorială care face legătura cu principalele documente rezultate din Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027.

Fondurile necesare îndeplinirii obiectivelor prevăzute în Strategia Națională pentru Tineret 2024-2027 și a activităților cuprinse în Planul de acțiune se asigură de către fiecare instituție publică cu atribuții în realizarea obiectivelor.

Continuare

ECONOMIE

MEAT: Finanțări de până la 200.000 euro pentru proiectele de investiții private din stațiunile balneare și balneoclimatice

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) anunță lansarea apelului de proiecte destinat operatorilor economici din stațiunile balneare și balneoclimatice, începând cu 17 iunie 2024ora 10:00. Potrivit unui comunicat al MEAT, prin această inițiativă, se oferă posibilitatea obținerii unei finanțări nerambursabile de până la 200.000 de euro pentru dezvoltarea infrastructurii turistice, balneare, culturale, sportive și de agrement.

Schema de minimis, implementată de MEAT, are ca obiectiv diversificarea ofertei și creșterea calității serviciilor oferite în aceste destinații. Finanțarea, care acoperă maximum 50% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, exclusiv TVA, va include și costurile aferente formării profesionale a personalului angajat în sectorul HoReCa.

Pentru anul 2024, sumele alocate programului se ridică la 15 milioane lei. Aceste fonduri sunt destinate susținerii proiectelor care vizează extinderea și reabilitarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, alimentație publică și tratament balnear, inclusiv a rețelelor de captare și transport a factorilor naturali de cură. Totodată, finanțarea va sprijini construcția, extinderea și reabilitarea obiectivelor culturale, sportive și de agrement din stațiunile balneare și balneoclimatice. Achiziția de echipamente, mobilier și aparatură medicală specifice tratamentelor balneare este, de asemenea, eligibilă, precum și formarea profesională a personalului angajat în cadrul structurii deținute de beneficiar în domeniul HoReCa.

Conform Ordinului MEAT nr. 181/2023 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru operatorii economici în vederea modernizării și dezvoltării stațiunilor balneare și balneoclimatice, cu modificările și completările ulterioare, înscrierea în cadrul programului se va face prin depunerea fizică a documentației la Registratura Generală a Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, situată pe Calea Victoriei, nr. 152, Sector 1, București.

Un beneficiar se poate înscrie cu un singur proiect în cadrul apelului.

Continuare

ECONOMIE

Au fost lansate consultările interministeriale ce vizează realizarea Cadrului național pentru dezvoltarea competențelor digitale

Radio CECCAR FM

La sediul Băncii Mondiale de la București, Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării a lansat consultările interministeriale asupra Cadrului național de competențe digitale (DigCompRo), un element crucial în procesul de digitalizare a României. Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, versiunea de lucru a DigCompRo, realizată cu sprijinul Băncii Mondiale, își propune să sprijine MCID în consolidarea capacității de a implementa Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru dezvoltarea competențelor digitale ale tuturor românilor.

„Transformarea digitală aduce beneficii reale prin dezvoltarea competențelor digitale. DigCompRo este o inițiativă ambițioasă, care va deveni cadrul național de dezvoltare a competențelor digitale pentru toți cetățenii României. Elaborarea acestui cadru este parte a investiției 17 a Componentei 7 – Transformare Digitală din PNRR, cu un buget de 37 milioane de euro. Până la finalul anului viitor, sute de mii de români din orașe, comune și sate vor dobândi competențe digitale de bază în peste 1000 de biblioteci transformate în hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale“, a afirmat ministrul Bogdan Ivan, citat în comunicat.

„Suntem în momentul în care alfabetizarea digitală a devenit la fel de importantă ca literația și numerația. Alfabetizarea digitală este un efort transversal – fiecare cadru didactic, indiferent de disciplina pe care o predă, trebuie să poată să formeze competențe digitale, prin modul în care utilizează tehnologia pe care o are și o va avea la dispoziție în sălile de clasă și în laboratoare“, a declarat, la rândul său, Ligia Deca, ministrul Educației.

Pentru ca economia românească să progreseze pe calea tranziției digitale, dezvoltarea competențelor digitale ale cetățenilor este o direcție de investiții esențială. Potrivit MCID, formarea abilităților digitale va permite României:  îmbunătățirea rezultatelor pe piața muncii, inclusiv prin stimularea participării și prin perfecționare/recalificare; ▪ o participare civică mai bună, prin adoptarea și utilizarea serviciilor guvernamentale digitale; ▪ îmbunătățirea rezultatelor în ceea ce privește Indicele economiei și societății digitale (DESI), calculat anual de Comisia Europeană.

„Avându-se în vedere evoluția rapidă a peisajului digital, este necesar și oportun ca România să dezvolte și să faciliteze adoptarea pe scară largă a unui cadru național dedicat competențelor digitale pentru cetățenii români, adaptat specificului local, pornind de la cadrul de referință DigComp 2.2, elaborat de Comisia Europeană. Această inițiativă va asigura condițiile ca România să rămână competitivă în era digitală și îi va permite să evalueze într-o manieră cuprinzătoare și să dezvolte competențele digitale în rândul cetățenilor“, se menționează în comunicat.

Continuare
ECONOMIEacum 2 ore

A fost aprobată Strategia Națională pentru Tineret 2024-2027

ECONOMIEacum 3 ore

MEAT: Finanțări de până la 200.000 euro pentru proiectele de investiții private din stațiunile balneare și balneoclimatice

ECONOMIEacum 3 ore

Au fost lansate consultările interministeriale ce vizează realizarea Cadrului național pentru dezvoltarea competențelor digitale

ECONOMIEacum o zi

AFIR: Finanțare de peste 35 milioane de euro pentru construirea de drumuri agricole și comunale

ECONOMIEacum o zi

CFA România: Indicele de Încredere Macroeconomică, în scădere accentuată în aprilie

ECONOMIEacum o zi

ANAF: Prin implementarea Sistemului RO e-Transport nu se instituie nicio taxă suplimentară pentru contribuabili

ECONOMIEacum o zi

Google și DNSC au lansat o campanie de prevenire a dezinformării în mediul online

ECONOMIEacum o zi

ACEA: Vânzările de autoturisme Dacia în Europa au crescut cu 12,6% în aprilie

Teodor Brates
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile

Economia la bani mărunți – Ediția din 21.05.2024

PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile

CECCAR Suceava: Conducerea filialei a premiat elevii cu cele mai bune rezultate la faza județeană a Concursului de cultură și educație financiar-contabilă

PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile

CECCAR Neamț: Festivitatea de premiere a câștigătorilor etapei județene a Concursului de cultură și educație financiar-contabilă

PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile

CECCAR Dâmbovița: Concursul de cultură și educație financiar-contabilă, ediția a II-a

Trending