Rețele sociale

ECONOMIE

MIPE: 9,4 miliarde de euro pentru infrastructura de transport, în 2023

Printre altele, vor fi finalizate lucrări pentru 632 km de drumuri și 488 km de căi ferate

Radio CECCAR FM

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) anunță că, în prima jumătate a acestui an, va fi deschis accesul la finanțate europeană pentru proiecte de infrastructură de transport în valoare de 9,4 miliarde de euro, prin Programul Transport 2021 – 2027.

Astfel, în perioada martie – iunie 2023 urmează lansarea a 13 apeluri de proiecte destinate investițiilor în infrastructura rutieră și feroviară a României, dar și dezvoltării mobilității sustenabile în nodurile urbane și infrastructurii navale. „Banii europeni pe care România îi are la dispoziție în acest moment pentru infrastructura de transport reprezintă un buget record de aproape 18 miliarde de euro.

Programul Transport are cea mai mare alocare dintre toate programele aferente perioadei 2021 – 2027: sunt 9,62 miliarde de euro pe care îi vom putea investi în autostrăzi, căi ferate, transport urban sau extinderea căilor navigabile, iar apelurile pentru proiecte se vor deschide în cel de-al doilea trimestru al acestui an. Pentru 2023 sunt programate 13 apeluri de proiecte care însumează 9,4 miliarde de euro, alte două apeluri urmând a fi lansate anul viitor. Proiectele pe care le putem finanța din acești bani vor construi un fundament solid pentru redresare economică și dezvoltare pe termen lung, dar și pentru reducerea decalajelor de dezvoltare față de alte state membre ale Uniunii Europene.

Fondurile europene reprezintă unica noastră sursă pentru finanțarea marilor proiecte, am beneficiat de ele de două exerciții finanțare și astăzi mergem împreună pe autostrada Arad – Timișoara – Lugoj, Autostrada Sebeș – Turda și Autostrada Sibiu – Orăștie. Mai departe, oportunitățile pentru acest sector sunt mai multe ca niciodată, iar capacitatea de absorbție și creșterea ritmului de implementare a proiectelor rămâne marea noastră provocare“, a declarat ministrul Marcel Boloș, citat într-un comunicat al ministerului de resort.

Rezultatele așteptate în urma implementării Programului Transport sunt următoarele:  632 km drumuri noi sau reabilitate; ▪ 488 km căi ferate noi sau reabilitate; ▪ 223 infrastructuri pentru combustibili alternativi (puncte de realimentare/reîncărcare); ▪ 3390 km – lungimea totală a drumurilor dotate cu elemente de siguranță rutieră;  ▪ 16 gări și halte feroviare noi sau modernizate; ▪ 40 trenuri achiziționate; ▪ 12 km linii noi de tramvai și metrou; ▪ 66 km linii de tramvai și metrou reconstruite sau modernizate (FC); ▪ 150 km linii de tramvai și metrou reconstruite sau modernizate (FEDR); ▪ 70 km căi navigabile interioare noi, reabilitate sau modernizate; ▪ 8 conexiuni intermodale noi sau modernizate.

Vor putea depune cereri de finanțare următoarele categorii de beneficiari: ▪ Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR); ▪ Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR); ▪ Direcțiile Regionale de Drumuri și Poduri ale CNAIR (DRDP); ▪ Unități Administrativ-Teritoriale (UAT); ▪ Poliția rutieră; ▪ Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI); ▪ Compania Națională de Căi Ferate (CN CFR SA); ▪ Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF); ▪ Metrorex SA; ▪ Autoritățile Publice Locale (APL); ▪ Administratorii porturilor maritime si fluviale; ▪ Administratorii de căi navigabile; ▪ Operatori Portuari Privați/Operatori de transport naval /Operatori de terminale logistice.

De asemenea, pot fi finanțate proiecte în parteneriat: ▪ între CNAIR și Unități Administrativ-Teritoriale; ▪ între Unități Administrativ-Teritoriale și Direcțiile Regionale de Drumuri și Poduri; ▪ între operatori feroviari de transport de călători și Autoritatea pentru Reformă Feroviară/Ministerul Transporturilor si Infrastructurii; ▪ între Unități Administrativ-Teritoriale; ▪ între Unități Administrativ-Teritoriale și Compania Națională de Căi Ferate/Autoritatea pentru Reformă Feroviară/Ministerul Transporturilor si Infrastructurii/Metrorex; ▪ între Autoritățile Publice Locale; ▪ între Autoritățile Publice Locale (inclusiv asocieri ale acestora) și CNCFR SA și/sau Autoritățile Publice Locale/Ministerul Transporturilor si Infrastructurii; ▪ între beneficiari (transport naval și multimodal).

Principalul obiectiv al Programului Transport este recuperarea decalajului de dezvoltare a infrastructurii de transport a României, asigurând, în același timp, atingerea obiectivelor europene de reducere a emisiilor de carbon și transferul spre o mobilitate durabilă și sigură. 

Separat de Programul Transport 2021-2027, România beneficiază de investiții strategice importante și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Resursele financiare alocate sunt de aproximativ 7,6 miliarde de euro și vor acoperi o parte din necesarul total de investiții la nivel național, astfel încât, pentru a le maximiza impactul, aceste resurse vor fi direcționate către acele intervenții capabile să genereze cea mai mare valoare adăugată în conformitate cu strategiile naționale și ale blocului european.

ECONOMIE

ANAF propune Procedura privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat în transparență decizională proiectul de Ordin pentru aprobarea Procedurii privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor potrivit art. 91 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, precum și a modelului și conținutului unor formulare. ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, potrivit prevederilor art. 88 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, contribuabilii au obligația de a aduce la cunoștința organului fiscal central, modificările intervenite în datele declarate inițial, în termen de 15 zile de la data producerii acestora, prin completarea și depunerea declarației de mențiuni. „În practică,  organele fiscale au constatat situații în care datele cuprinse în Registrul contribuabililor/plătitorilor, necesare administrării creanțelor fiscale, completate pe baza informațiilor comunicate de contribuabili, nu corespund stării de fapt reale”, afirmă inițiatorii proiectului.

Conform art. 91 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, datele din registrul contribuabililor/plătitorilor pot fi modificate din oficiu ori de câte ori se constată că acestea nu corespund stării de fapt reale, ulterior, modificările fiind comunicate contribuabilului/plătitorului.

În scopul deținerii unei evidențe fiscale care să corespundă realității și pentru stabilirea unei practici unitare privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor, prin noul proiect de Ordin se propun:

♦ aprobarea procedurii privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor potrivit art.91 alin.(3) din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare;

♦ aprobarea formularelor utilizate pentru modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor, potrivit prevederilor legale în vigoare. Aceste formulare sunt următoarele:

 “Notificare privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor”;

 “Invitație privind exercitarea dreptului de a fi ascultat, în cazul neprezentării la primul termen stabilit de organul fiscal în vederea audierii“;

 “Referat privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor”;

▪ ”Decizie privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor potrivit prevederilor art.91 alin.(3) din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare (701)”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modelul și conținutul formularului 709, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, modelul și conținutul formularului 709, utilizat de prestatorii de servicii de plată care nu au rezidență fiscală în România, dar cărora li se aplică obligația prevăzută la art. 3212 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. ANAF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că frauda în domeniul TVA este o problemă comună tuturor statelor membre, dar statele membre în mod individual nu au informațiile necesare pentru a se asigura că normele în materie de TVA în sectorul comerțului electronic transfrontalier sunt aplicate corect sau pentru a combate frauda în domeniul TVA în sectorul comerțului electronic. Astfel, a fost aprobată Directiva (UE) 2020/284 a Consiliului din 18 februarie 2020 de modificare a Directivei 2006/112 CE în ceea ce privește introducerea anumitor cerințe pentru prestatorii de servicii de plată.

În cadrul acestor obligații, prestatorii de servicii de plată, care oferă servicii de plată, vor trebui să monitorizeze și să transmită informații despre beneficiarii plăților transfrontaliere care primesc mai mult de 25 de plăți transfrontaliere pe trimestru. Aceste informații vor fi apoi centralizate într-o bază de date europeană, Sistemul Electronic Central de informații de Plată (CESOP), unde vor fi stocate, agregate și verificate cu alte baze de date europene. Toate informațiile din CESOP vor fi apoi puse la dispoziția experților antifraudă din statele membre prin intermediul rețelei Eurofisc.

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost modificată prin promulgarea Legii nr 33/2024, fiind transpuse prevederile Directivei (UE) 2020/284 a Consiliului din 18 februarie 2020, de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește introducerea anumitor cerințe pentru prestatorii de servicii de plată prin completarea Titlului VII „Taxa pe valoare adăugată” – Capitolul XIII „Obligații”, cu art. 3212, care include obligațiile generale ale prestatorilor de servicii de plată.

Conform art. 3212 alin (8), procedura privind punerea la dispoziție a evidențelor prevăzută la alin. (7) lit. b) se aprobă prin ordin al președintelui ANAF.

Procedura a fost aprobată prin OPANAF nr. 825 din 23 aprilie 2024. Aceasta se aplică inclusiv pentru prestatorii de servicii de plată care nu au rezidență fiscală în România, dar cărora li se aplică obligația prevăzută la art. 3212 alin. (2) din Codul fiscal. Astfel s-a identificat necesitatea implementării unui mecanism de luare în evidență a acestor prestatori de servicii de plată pentru a se putea facilita transmiterea informațiilor.

În acest context, a fost elaborat acest nou proiect de Ordin pentru aprobarea modelului și conținutului formularului 709 „Cerere de înregistrare pentru prestatorii de servicii de plată care nu au rezidență fiscală în România și cărora li se aplică obligația prevăzută la art. 3212 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ASF propune prelungirea plafonării prețului polițelor de asigurare obligatorie până la 30 septembrie 2024

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a lansat în dezbatere publică proiectul de HG elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), prin care reglementează soluția temporară de prelungire, până la 30 septembrie 2024, a perioadei de aplicare a HG nr.1326/2023 privind stabilirea tarifelor de primă maxime și a altor măsuri aplicabile de către societățile de asigurare care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și de tramvaie.

Totodată, actul normativ stabilește:  tarifele de primă maxime; ▪ contractele asupra cărora se aplică; ▪ comisioanele de distribuție aferente contractelor, clasa bonus/malus ce se aplică, implicațiile BAAR (Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România); ▪ despăgubirile acordate de asigurătorii RCA pentru acoperirea costurilor de înlocuire temporară a vehiculului avariat cu un vehicul din aceeași clasă sau dintr-o clasă inferioară; ▪ perioada maximă pentru care se pot acorda despăgubirile; ▪ contravențiile și sancțiunile aplicabile.

„Tarifele de primă maxime au fost stabilite la nivelul propriilor tarife de primă care au fost practicate de fiecare asigurător RCA la data de 28 februarie 2023, care pot fi ajustate cu un procent de maximum 6,8% și sunt valabile pentru o perioadă de 3 luni de la data intrării în vigoare a proiectului de act normativ. Totodată, tarifele se aplică în cazul contractelor RCA încheiate după data intrării în vigoare a propunerii de prelungire”, menționează MF, într-un comunicat.

Comisioanele de distribuție aferente contractelor RCA se limitează la maximum 8% din prima netă de cheltuieli de distribuție pentru o perioadă de 3 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii.

Calculul despăgubirii are în vedere un tarif ce nu poate depăși costul mediu practicat de reprezentanțele rent-a-car ce oferă servicii de închiriere de autoturisme fără conducător auto și se acordă numai în situația în care vehiculul avariat nu mai poate fi utilizat din punct de vedere tehnic.

Perioada maximă pentru care se pot acorda despăgubirile este de 30 de zile, fie de la data eliberării autorizației de reparație de către unitățile Poliției Române, fie de la data eliberării documentului de intrare în reparație eliberat de către asigurătorul RCA. Termenul poate fi prelungit numai cu aprobarea asigurătorului RCA în situații justificate, probate cu documente.

În cazul vehiculelor care nu se mai repară și se încadrează în situația de daună totală economică, despăgubirile menționate acoperă perioada cuprinsă între data constatării avariilor și data înaintării ofertei de despăgubire, cu respectarea termenelor prevăzute de Legea nr.132/2017, cu modificările și completările ulterioare. În acest caz, valoarea despăgubirii reprezentând acoperirea costurilor de înlocuire temporară a vehiculului avariat nu poate depăși 25% din valoarea de piață a vehiculului avariat.

Potrivit reprezentanților MF, în prezent, în piața asigurărilor RCA din România se manifestă în continuare o reticență în ceea ce privește apetitul la risc al asigurătorilor RCA pentru anumite categorii de asigurați și există un grad ridicat de concentrare care continuă să reprezinte o vulnerabilitate a pieței atât din prisma expunerii pe clase de asigurare, cât și din perspectiva cotelor de piață semnificative deținute de un număr relativ mic de societăți de asigurare, ceea ce arată un grad scăzut de concurență.

„De asemenea, la data de 31 decembrie 2023, din numărul total de vehicule din parcul național auto, respectiv 10.333.293, la data de 6 iunie 2024 erau asigurate 7.486.349 de vehicule. Cazurile prelucrate, încadrate în categoria asiguraților cu risc ridicat în perioada 1.01.2024 – 2.06.2024, sunt în număr de aproximativ 41.500 din care aproximativ 201 au fost preluate voluntar, iar 41.300 au fost alocate automat către asigurători. O astfel de situație denotă existența unui dezechilibru între cerere și ofertă și are potențialul de a genera consecințe negative, în sensul unei presiuni suplimentare asupra prețurilor după data de 30 iunie 2024”, se subliniază în comunicat.

Continuare

Trending