Rețele sociale

ECONOMIE

Propunere CE: Noi drepturi ale consumatorilor la reparații ușoare și atractive

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a adoptat o nouă propunere privind norme comune de promovare a reparării bunurilor, care le vor permite consumatorilor să facă economii și vor sprijini obiectivele Pactului verde european prin reducerea deșeurilor, printre altele, a anunțat Executivul comunitar, într-un comunicat. „În ultimele decenii, atunci când un produs se defecta, acesta era mai degrabă înlocuit decât reparat, iar consumatorii nu au primit suficiente stimulente pentru a-și repara bunurile la expirarea garanției legale. Propunerea le va permite consumatorilor să repare mai ușor și mai ieftin produsele, în loc să cumpere unele noi. În plus, o cerere mai mare în aceste sens va da un impuls sectorului reparațiilor, stimulându-i în același timp pe producători și vânzători să dezvolte modele de afaceri mai sustenabile”, se menționează în comunicat.

Noua propunere va asigura faptul că mai multe produse sunt reparate înainte să expire garanția legală și că, totodată, consumatorii au la dispoziție opțiuni mai simple și mai ieftine de reparare a produselor care pot fi reparate din punct de vedere tehnic (cum ar fi aspiratoarele sau, în curând, tabletele și telefoanele inteligente) atunci când garanția legală a expirat sau când bunul nu mai funcționează din cauza uzurii.

Propunerea introduce un nou „drept la reparare” pentru consumatori, atât înainte de expirarea garanției legale, cât și după expirarea acesteia.

Înainte de expirarea garanției legale, vânzătorii vor fi obligați să ofere reparații, cu excepția cazului în care acestea sunt mai costisitoare decât înlocuirea produsului.

După expirarea garanției legale, consumatorii vor avea la dispoziție un nou set de drepturi și instrumente pentru ca repararea să devină o opțiune ușoară și accesibilă:  dreptul consumatorilor de a solicita producătorilor, în temeiul legislației UE, repararea produselor care pot fi reparate din punct de vedere tehnic, cum ar fi o mașină de spălat rufe sau un televizor. Astfel, consumatorii vor avea întotdeauna la cine să apeleze atunci când optează să își repare produsele, iar producătorii vor fi încurajați să dezvolte modele de afaceri mai sustenabile; ▪ obligația producătorilor de a-i informa pe consumatori cu privire la produsele pe care sunt obligați să le repare ei înșiși; ▪ platformă online pentru găsirea de reparatori, care să îi pună în legătură pe consumatori cu reparatorii și cu vânzătorii de bunuri recondiționate din zona în care locuiesc. Platforma va permite efectuarea de căutări în funcție de zonă și de standardele de calitate, ajutându-i pe consumatori să găsească oferte atractive și sporind vizibilitatea reparatorilor; ▪ un formular european de informații privind repararea, pe care consumatorii îl vor putea solicita oricărui reparator, care va oferi transparență în ceea ce privește condițiile și prețul reparațiilor și va facilita compararea de către consumatori a ofertelor de reparații; ▪ va fi elaborat un standard european de calitate pentru serviciile de reparații, pentru a-i ajuta pe consumatori să îi identifice pe reparatorii care se angajează să asigure o calitate mai bună. Acest standard de „reparare ușoară” va fi deschis tuturor reparatorilor din întreaga UE care doresc să se angajeze să respecte standarde minime de calitate, de exemplu pe baza duratei sau a disponibilității produselor.

Propunerea Comisiei trebuie să fie adoptată de Parlamentul European și de Consiliu.

Un sondaj Eurobarometru recent a arătat că 77% dintre europeni simt că au o responsabilitate personală de a acționa pentru a limita schimbările climatice. Se aruncă produse care sunt adesea viabile și care pot fi reparate, dar care sunt adesea aruncate prematur, fapt care produce 35 de milioane de tone de deșeuri, consumă 30 de milioane de tone de resurse și generează 261 de milioane de tone de emisii de gaze cu efect de seră în UE în fiecare an. De asemenea, se estimează că înlocuirea produselor în locul reparării lor îi costă pe consumatori aproape 12 miliarde euro pe an. În plus, se estimează că inițiativa va genera creștere economică și investiții în UE în valoare de 4,8 miliarde euro.

ECONOMIE

Ajutor de stat pentru activități de cercetare-dezvoltare și inovare finanțate

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 797 din 4 septembrie 2023 a fost publicat Ordinul nr. 3.284/2023 al ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru activități de cercetare-dezvoltare și inovare finanțate prin prioritatea 1. „Susținerea și promovarea unui sistem de CDI atractiv și competitiv în RO” a Programului Creștere inteligentă digitalizare și instrumente financiare. Schema cuprinde următoarele categorii de ajutoare: a) ajutoare regionale pentru investiții; b) ajutoare pentru întreprinderile nou-înființate; c) ajutoare pentru proiecte de cercetare și dezvoltare; d) ajutoare pentru proiecte cărora li s-a acordat o etichetă de calitate „marcă de excelență”; e) ajutoare pentru acțiuni de teaming; f) ajutoare pentru investiții în infrastructurile de cercetare; g) ajutoare pentru inovare destinate IMM-urilor; h) ajutoare pentru inovarea de proces și organizațională.

Prin prezenta schemă se oferă sprijin pentru atingerea următoarelor obiective: a) obiectivul principal: cercetare și dezvoltare; b) obiectivele secundare:  inovare; ▪ dezvoltare regională și crearea de locuri de muncă.

Ajutorul se acordă sub formă de grant (asistență financiară nerambursabilă în una sau mai multe tranșe).

Ajutorul de stat se acordă prin decontarea cheltuielilor eligibile conform contractului de finanțare, fără a depăși intensitatea ajutorului de stat aplicabilă. Cererea de rambursare a cheltuielilor eligibile va fi însoțită de documente justificative clare și detaliate. Totalul cheltuielilor eligibile decontate nu poate depăși suma prevăzută în contractul de finanțare.

Beneficiarii ajutoarelor pot fi: a) microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii [pentru art. 14, 22, 25, 25a, 25d, 26, 28 și 29 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014, cu modificările și completările ulterioare]; b) întreprinderile mari (doar în parteneriat cu IMM-uri) [pentru art. 25 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014]. Pentru acestea este obligatoriu să aibă menționată în statut activitatea de cercetare la depunerea proiectului; c) organizațiile de cercetare [pentru art. 25, 25d, 26 și 28 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014].

Organizațiile de cercetare sunt beneficiare de ajutor, în temeiul prezentei scheme, cu respectarea tuturor condițiilor schemei de ajutor, doar în cazul în care într-un an calendaristic activitatea economică nu este pur auxiliară. Se consideră că activitatea este pur auxiliară atunci când activitățile economice consumă exact aceiași factori (de exemplu, materiale, echipamente, forță de muncă și capital fix) ca și activitățile neeconomice, iar capacitatea alocată în fiecare an unor astfel de activități economice nu depășește 20% din capacitatea anuală globală a entității respective. În cazul în care o organizație de cercetare sau o infrastructură de cercetare este utilizată atât pentru activități economice, cât și pentru activități neeconomice, finanțarea publică face obiectul normelor privind ajutoarele de stat numai în măsura în care aceasta acoperă costurile legate de activitățile economice respective.

Pentru a fi eligibili să primească finanțare în temeiul prezentei scheme de ajutor, solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele condiții, cumulativ: a) beneficiarii nu sunt în stare de faliment ori lichidare, nu au afacerile administrate de un judecător-sindic sau activitățile comerciale suspendate, nu fac obiectul unui aranjament cu creditorii sau nu sunt într-o situație similară cu cele anterioare, reglementată prin lege; b) beneficiarii și-au îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat (buget de stat, bugete speciale, bugete locale), în conformitate cu prevederile legale în vigoare; c) reprezentantul legal al beneficiarului nu a fost condamnat în ultimii 3 ani, prin hotărâre definitivă a unei instanțe judecătorești, pentru o faptă care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greșeli în materie profesională; d) beneficiarii nu fac obiectul unei decizii de recuperare emise de Comisia Europeană, un furnizor de ajutor sau Consiliul Concurenței, prin care un ajutor de stat/de minimis a fost declarat ilegal și/sau incompatibil cu piața internă sau, în cazul în care solicitantul a făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta trebuie să fi fost deja executată și ajutorul integral recuperat, inclusiv dobânda de recuperare aferentă; e) beneficiarii au sediul sau o sucursală în România la momentul plății ajutorului; f) fiecare solicitant care depune un proiect în cadrul apelurilor cărora li se aplică prezenta schemă trebuie să furnizeze obligatoriu datele de identificare și situațiile economico-financiare actualizate:  informații generale; date despre bonitatea solicitantului, inclusiv despre resursele umane disponibile pentru implementarea proiectului; ▪ documente originale scanate: certificat unic de înregistrare, certificat fiscal, act de constituire, statut, ultimul bilanț contabil, contul de profit și pierderi; ▪ structura acționariatului (persoane fizice și juridice); ▪ componența organului de conducere/consiliului de administrație; ▪ declarația pe propria răspundere privind respectarea condițiilor de eligibilitate.

Participarea beneficiarilor la proiecte se face individual sau în parteneriat, iar în cazul în care proiectele se depun și se implementează în parteneriat, contractul de finanțare se va încheia cu liderul de parteneriat, având la bază un acord de parteneriat asumat de către toți partenerii din proiect, parte integrantă din contractul de finanțare.

Toate ajutoarele (cu excepția celor aferente art. 22, 25a și 25d din Regulamentul (UE) nr. 651/2014, cu modificările și completările ulterioare) pot fi considerate compatibile cu piața internă doar dacă acestea au un efect stimulativ. Potrivit actului normativ, un efect stimulativ apare în cazul în care ajutorul schimbă comportamentul unei întreprinderi, determinând-o să se implice în activități suplimentare, pe care, în absența ajutorului, nu le-ar desfășura sau le-ar desfășura în mod limitat sau diferit. Cu toate acestea, ajutorul nu trebuie să subvenționeze costurile unei activități pe care o întreprindere le-ar fi suportat oricum și nu trebuie să compenseze riscul comercial normal al unei activități economice. Se consideră că ajutorul nu reprezintă un stimulent pentru beneficiar în cazul în care activitatea pentru care se acordă finanțare a început deja înainte ca cererea de finanțare a ajutorului să fie depusă de către beneficiar la autoritățile naționale. În cazul în care începutul lucrărilor are loc înainte ca cererea de ajutor să fie depusă de către beneficiar la autoritățile naționale, proiectul nu va fi eligibil pentru ajutor.

Sunt eligibile pentru a primi ajutor de stat prin această schemă numai proiectele pentru care beneficiarul a depus o cerere de ajutor/finanțare pentru un proiect la autoritatea națională care administrează schema, înainte de începerea lucrărilor la proiectul sau la activitatea respectivă.

Cererea de ajutor/finanțare trebuie să conțină cel puțin următoarele informații: a) denumirea întreprinderii și dimensiunea acesteia; b) descrierea proiectului, inclusiv data începerii și a încheierii acestuia; c) locul de desfășurare a proiectului; d) lista costurilor eligibile ale proiectului; e) tipul de ajutor (grant) și valoarea finanțării publice necesară pentru proiect.

Schema intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial și se aplică până la 31 decembrie 2028. Plata ajutorului către beneficiarii schemei se poate face până la 31 decembrie 2029.

Având în vedere că prevederile Regulamentului (UE) nr. 651/2014 se aplică până la 31 decembrie 2026, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va actualiza prezenta schemă în funcție de regulile aplicabile după data de 31 decembrie 2026. Toate ajutoarele de stat acordate începând cu data de 1 ianuarie 2027 inclusiv în baza acestei scheme trebuie să respecte condițiile stabilite prin prevederile regulamentului specific (UE) aplicabil în momentul respectiv.

Bugetul schemei este de 549.818.162 euro (FEDR + bugetul de stat), echivalent cu 2.711,05 milioane lei.

Numărul maxim estimat de beneficiari în cadrul schemei este 600.

Pentru conversia în lei, în cadrul schemei de ajutor de stat se va utiliza cursul de schimb InforEuro valabil la data acordării ajutorului/efectuării plăților.

Continuare

ECONOMIE

ANAF propune completarea formularului Aviz de verificare

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare publică, un proiect de Ordin pentru completarea Anexei nr. 1.a la OPANAF nr. 2.117/2018 privind aprobarea modelului și conținutului formularelor și documentelor utilizate în activitatea de verificare a situației fiscale personale, proiect prin care se propune, în esență, completarea formularului „Aviz de verificare”.

În Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, ANAF menționează că, în conformitate cu prevederile art. 138 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, înaintea desfășurării verificării situației fiscale personale, organul fiscal central are obligația să înștiințeze, în scris, persoana fizică supusă verificării în legătură cu acțiunea care urmează să se desfășoare, prin transmiterea unui aviz de verificare. Elementele cuprinse în acesta sunt prevăzute la art. 141 Avizul de verificare din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Până la adoptarea OG nr. 188/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, articolul 141 alin.(1) lit.e) din actul normativ menționat stipula faptul că avizul de verificare prevăzut la art. 138 alin.(5) cuprinde: (…) e) solicitarea de informații și înscrisuri relevante pentru verificare; (…).

După adoptarea OG nr. 188/2022 la 28 decembrie 2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, art. 141 alin.(1) lit.e) a fost modificat și completat cu mențiunea privind obligativitatea traducerii în limba română a documentelor justificative depuse într-o limbă străină, având următoarea formulare:

e) solicitarea de informații și înscrisuri pentru verificare, cu mențiunea că înscrisurile într-o limbă străină trebuie însoțite de traducerea în limba română, certificată de traducători autorizați de Ministerul Justiției, potrivit art. 8;

În acest context, în vederea armonizării legislației terțiare, respectiv a prevederilor Anexei 1.a din OPANAF nr. 2.117/2018 cu prevederile legislației primare, respectiv art.141 alin.(1) lit.e) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, se propune completarea Anexei nr. 1.a Aviz de verificare, înaintea penultimului paragraf, cu un nou paragraf cu urmǎtorul cuprins:

Înscrisurile într-o limbă străină trebuie însoțite de traducerea în limba română, certificată de traducători autorizați de Ministerul Justiției, potrivit art. 8 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Continuare

ECONOMIE

Noi reglementări în vederea simplificării achizițiilor publice din domeniul IT

Radio CECCAR FM

Executivul a aprobat o Hotărâre de Guvern  prin care simplifică achizițiile publice din domeniul IT și contribuie la debirocratizarea sistemului. Potrivit unui comunicat al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), actul normativ va contribui, totodată, la accelerarea implementării proiectelor din domeniul IT&C. Noul act normativ modifică HG nr. 941/2013 privind organizarea și funcționarea Comitetului Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională (CTE).

„Am promis că vom debirocratiza administrația și vom eficientiza procesele de achiziții și acum ne ținem de promisiune. Nu putem gestiona proiectele mari din zona IT&C și nu putem atrage fonduri din bani europeni cu legislație învechită și proceduri neadaptate necesităților actuale. Avem nevoie de flexibilitate și rapiditate în administrația publică pentru a implementa proiecte care să schimbe semnificativ viețile cetățenilor”, a declarat ministrul de resort, Bogdan Ivan.

Principalele modificări cuprinse în noua HG se referă la modificarea componenței CTE, prin introducerea unor instituții noi, cum ar fi Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Directoratul Național de Securitate Cibernetică, pentru o reprezentare eficientă în cadrul Comitetului a instituțiilor/organismelor care dețin competențe în domeniile impactate de exercitarea de către CTE, respectiv de către Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), a atribuțiilor stabilite de prevederile legale.

De asemenea, Hotărârea simplifică Studiul de Fezabilitate, prin aprobarea unei noi forme, alta decât cea prevăzută de HG 907/2016. Noua formă ține cont de caracteristicile proiectelor care au exclusiv componente specifice tehnologiei informației și comunicațiilor și pentru care este obligatorie sau necesară întocmirea unui studiu de fezabilitate, pentru a înlesni eforturile pe care le depun instituțiile publice în vederea întocmirii acestor documente și pentru a accelera absorbția fondurilor europene nerambursabile, care constituie surse de finanțare pentru astfel de proiecte.

Nu în ultimul rând, prin Hotărârea adoptată, se modifică pragul valoric de la care este necesară obținerea avizului CTE pentru componenta IT&C a  proiectelor înainte de avizare, în sensul majorării acestuia de la 2.000.000 lei la 5.000.00 lei.

Documentul reglementează și documentațiile supuse obținerii avizului CTE, din perspectiva noilor acte normative aprobate pentru domeniul IT&C (ex. Legea 242/2022, OUG 89/2022, HG 112/2023), care se referă la Platforma de Cloud Guvernamental, interoperabilitate, securitate cibernetică.

„Astfel, prin modificările și completările aduse la HG-ul CTE, MCID și ADR principalele instituții responsabile de transformarea digitală a statului român vor putea avea o imagine mai clară și mai completă asupra proiectelor IT&C care vor fi implementate, scopul final fiind acela de a îmbunătăți serviciile publice electronice oferite cetățenilor, mediului de afaceri și societății civile”, menționează reprezentanții MCID.

Continuare

Trending