Rețele sociale

ECONOMIE

Ministrul Mediului: Data de 30 noiembrie, nenegociabilă în ceea ce privește startul Sistemului Garanție-Returnare

Radio CECCAR FM

Data de 30 noiembrie nu este negociabilă în ceea ce privește demararea Sistemului Garanție – Returnare, legislația fiind suficient de modernă, suficient de actuală, cât să ne permită să avem un sistem cu care România să se mândrească, a declarat, într-o conferință de specialitate, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, citat de Agerpres.

„Aș vrea să mă refer în intervenția mea la Sistemului Garanție-Returnare, un sistem care ar putea probabil să însemne cel mai important proiect politic și administrativ pe care să-l gestionez în Ministerul Mediului, proiect la care am lucrat foarte mult și data trecută când am fost în minister, la fel cum și acum încerc să aloc suficient de multe resurse, suficient de mult timp, pentru a mă asigura că nu ieșim din traiectoria asumată. Am comunicat și acționariatului companiei RetuRO, am comunicat și conducerii companiei RetuRO că data de 30 noiembrie este o dată nenegociabilă în legătură cu acel eveniment extrem de important în care prima doză, primul pet sau prima sticlă, ne mai gândim ce o să introducem din cele trei posibilități, însă, cu siguranță, îmi doresc ca în acea zi să putem să dăm startul, așa cum ne-am angajat ca țară, Sistemului Garanție-Returnare”, a spus Mircea Fechet.

Acesta a menționat, totodată, că își dorește ca Sistemul Garanție-Returnare să fie un exemplu de bună practică în Uniunea Europeană.

„Îmi doresc nu doar să îl pornim, dar îmi doresc ca el să fie un exemplu de bună practică în Uniunea Europeană. Legislația la acest moment ține cont de toate lucrurile care au mers mai puțin bine în alte state membre. Consider că e o legislație suficient de modernă, suficient de actuală, cât să ne permită să avem nu doar al doilea cel mai mare sistem ca mărime din Uniunea Europeană, dar să avem un sistem cu care România să se mândrească, care să fie un exemplu de bună practică despre cum se gestionează 7 miliarde de deșeuri de ambalaje în fiecare an – și care să ne poată asigura, într-o măsură mai mică decât cred unii, că cel puțin o parte din deșeurile de ambalaje din România se vor gestiona așa cum trebuie, adică să nu ajungă în natură, să nu ajungă în păduri, în râuri, în Delta Dunării și în Marea Neagră, să nu ajungă nici măcar în gropile de gunoi. Cred că am vizitat zeci de astfel de depozite ecologice, cum le numim noi, unde din păcate ajung extrem de multe reciclabile, la fel cum ajung fracții biodegradabile netratate, la fel cum ajung deșeuri de echipamente electrice și electronice, la fel cum mai ajung baterii becuri și alte lucruri care n-ar trebui să ajungă acolo”, a explicat demnitarul.

În opinia sa, Sistemul Garanție-Returnare va rezolva o mică parte din această problemă națională cu care ne confruntăm.

„Bineînțeles că multe alte state membre au remediat acum foarte mult timp această chestiune. Noi încă mai discutăm pe la minister, prin primării, pe la consilii județene, dacă să colectăm pe trei fracții, pe patru fracții, în amestec reciclabilul, separat. Din nefericire, avem foarte multe de recuperat la acest capitol, în timp ce țările ambițioase discută despre modul în care să gestioneze alte tipuri de deșeuri, cum ar fi textilele, cum ar fi uleiul uzat – și alte astfel de chestiuni de finețe, noi încă ne confruntăm cu această spirală din care nu reușim să ieșim, respectiv cea a cifrelor modeste, cea care ne face să fim din nefericire codașii Uniunii Europene la capitolul gestionare a deșeurilor”, a mai spus ministrul.

Oficialul consideră, totodată, că ar trebui „să mai umblăm și la legislație”, în condițiile în care există acte normative care așteaptă adoptarea lor de ani de zile, dar există și „o aplicare neunitară a legislației”.

„Ar trebui să mai umblăm și la legislație, în sensul în care există acte normative care așteaptă adoptarea lor de ani de zile, de cinci ani în cazul Ordonanței 5 care privește gestionarea deșeurilor din echipamente electrice și electronice. Există o aplicare neunitară a legislației și pot să admit acest lucru. Există agenții pentru protecția mediului care înțeleg în mod diferit cum ar trebui să aplice legea, la fel cum există și suficient de multe autorități administrativ-teritoriale care ar putea să-și îmbunătățească tot acest proces de gestionare a deșeurilor de management integrat al deșeurilor, la fel cum, probabil că ne-au rămas și nouă, fie că vorbim despre minister, fie că vorbim despre industrie, fie că vorbim despre mediul de afaceri. Probabil că ne-au rămas suficient de multe lucruri pe care am putea în continuare să le facem pentru ca să contribuim fiecare în dreptul lui la această problemă națională”, a adăugat ministrul Mediului.

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending