Rețele sociale

ECONOMIE

Proiecte comune de infrastructură România – Republica Moldova

Radio CECCAR FM

Importanța construirii a două sectoare de cale ferată cu ecartament european, care să conecteze capitala Republicii Moldova cu România și, implicit, cu Europa de Vest, prin legătura PFT Ungheni – Iași – Pașcani, a fost susținută în cadrul discuțiilor pe care le-au avut joi secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), Bogdan Mîndrescu, și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din țara vecină, Andrei Spînu, informează Agerpres.

„Am avut o întâlnire de lucru cu ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, Andrei Spînu, în contextul colaborării foarte bune dintre cele două ministere ale infrastructurii din România și Moldova, dar și din perspectiva situației actuale de la granițele țării. Discuțiile au vizat interesele comune de conectivitate între țările noastre, dar și nevoile de mobilitate transfrontalieră”, a scris, pe pagina sa de Facebook, Mîndrescu.

Potrivit acestuia, cei doi oficiali au convenit crearea unui grup de lucru România – Republica Moldova, care să coordoneze următoarele teme prioritare: elaborarea unei strategii naționale pentru dezvoltarea mobilității mărfurilor și a persoanelor în concordanță cu Regulamentul TEN-T; elaborarea unui model național multimodal de transport care să identifice și să fundamenteze proiectele de infrastructură de transport, cu date locale și naționale, în concordanță cu modelul național de transport al României; acordarea de asistență tehnică pentru implementarea rapidă și sustenabilă a proiectelor de infrastructură de transport din Republica Moldova, utilizând fonduri europene de preaderare, pe baza experienței țării noastre în utilizarea acestor instrumente; stabilirea domeniilor prioritare de asistență tehnică pe baza experienței României în relație cu Comisia Europeană și cu Mecanismele de finanțare nerambursabile și interoperabilitatea unor sisteme pentru stimularea mobilității și stabilirea unui pachet de proiecte prioritare de transport din Republica Moldova.

De asemenea, discuțiile s-au concentrat și pe identificarea nevoilor transfrontaliere dintre România și Republica Moldova, care să fie în acord cu dezvoltarea coridoarelor europene de transport pe teritoriul Republicii Moldova.

Proiectele transfrontaliere rutiere, pentru care s-a subliniat o importanță deosebită de dezvoltare, sunt identificate în punctele de trecere a frontierei Galați – Giurgiulești, Oancea – Cahul, Albița – Leușești, Ungheni (RO) – Ungheni (MD), Sculeni (RO) – Sculeni (MD), Stânca – Costești, Rădăuți Prut – Lipscani, Bumbăta – Leova și Fălciu – Leca.

Nevoia de finanțare pentru implementarea investițiilor în infrastructura de transport și în creșterea capacității punctelor de trecere ale frontierei este în valoare de 284 milioane de euro, a precizat secretarul de stat.

În ceea ce privește domeniul feroviar, discuțiile au vizat nevoia de finanțare a punctelor transfrontaliere: Galați – Giurgiulești, Fălciu – Cantemir, Socola – Ungheni în valoare de 65,2 milioane de euro.

„În cadrul discuțiilor s-a susținut importanța construirii a două sectoare de cale ferată cu ecartament european (1435 mm) care să conecteze capitala Republicii Moldova cu România și implicit cu Europa de Vest prin legătura PFT Ungheni – Iași – Pașcani. Cel de al doilea sector de cale ferată cu ecartament european propus conectează granița Republicii Moldova cu Ucraina, în zona Basarabeasca, cu punctul de trecere al frontierei Galați – Giurgiulești și coridorul Galați – Brăila – Buzău. În esență, proiectele identificate pe teritoriul României trebuie să fie continuate în oglindă pe teritoriul Republicii Moldova pentru o implementare integrată, eficientă și coerentă. Am punctat importanța cooperării strategice dintre cele două țări în contextul actual al conflictului armat din Ucraina, care urgentează necesitatea implementării proiectelor de infrastructură de transport într-un mod strategic”, a mai notat Bogdan Mîndrescu.

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending