Rețele sociale

ECONOMIE

A fost inaugurat cel mai mare parc fotovoltaic din sud-estul Europei

Radio CECCAR FM

Cel mai mare parc fotovoltaic din România și din sud-estul Europei, întins pe o suprafață de aproximativ 170 de hectare, a fost inaugurat, marți, în localitatea Rătești din județul Argeș, relatează Agerpres.

“Sărbătorim un moment important în dezvoltarea energiei solare în țara noastră. Acest parc fotovoltaic cu dimensiuni impresionante nu doar că ne ajută să facem față provocărilor energetice ale prezentului, dar ne deschide și uși către un viitor mai sustenabil și mai luminos. Beneficiile acestei inaugurări sunt numeroase și au un impact semnificativ asupra României”, a declarat, la evenimentul de inaugurare, Marius Negru, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Directorul executiv al Romanian Photovoltaic Industry Association (RPIA), Andrei Manea, a subliniat faptul că industria fotovoltaică din țara noastră este în permanentă dezvoltare. “Am făcut niște studii (…) prin care estimăm că în orizontul anului 2030 vom avea în jur de 45.000 de colegi în industria fotovoltaică doar, separat de ceea ce poate să facă și industria eoliană. Acesta este un scenariu mediu în care vedem 45.000 de angajați permanenți în industria fotovoltaică, ceea ce, din punctul nostru de vedere, este o chestiune foarte importantă, lucrăm în acest sens împreună cu diverși parteneri (…). Nu mai suntem o tehnologie nouă, nu mai suntem ca acum 12-13 ani când se montau primele panouri fotovoltaice”, a precizat Andrei Manea.

Despre proiectul de la Rătești și perspectivele energiei regenerabile au vorbit și reprezentanții companiilor care au realizat investiția.

“Vedem modul în care sectorul energiei regenerabile se dezvoltă în România. (…) Piața românească este o piață cheie în sud-estul Europei și se străduiește să atingă obiectivele pentru anul 2030 de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră”, a spus Bogdan Asanache, country manager al companiei Econergy Balkan.

“În ultimii doi ani am finalizat construcția celui mai mare parc fotovoltaic nu doar din România, ci din sud-estul Europei. Este (…) începutul unei noi ere în energia din România”, a spus, la rândul său, Favi Stelian, reprezentantul companiei Nofar Energy Romania.

Cel mai mare parc fotovoltaic din Europa de Sud-Est a fost inaugurat în cadrul primei ediții a Solar Open Day. Parcul se întinde pe o suprafață de aproximativ 170 de hectare de teren, în intravilanul comunei Rătești din județul Argeș. Lucrările au început în anul 2022 și au fost finalizate după 18 luni, în septembrie 2023, investiția ridicându-se la peste 100 de milioane de euro.

În parc au fost montate 135.000 de panouri, cu o putere totală instalată de 155 de megawați. Parcul fotovoltaic de la Rătești ar putea alimenta 100.000 de gospodării.

ECONOMIE

MF: În proiect, noi modificări la Procedura de anulare a unor obligații bugetare

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) propune, printr-un nou proiect de Ordin publicat în transparență decizională, modificarea și completarea Procedurii de implementare a măsurilor de amnistie fiscală, aprobată prin OMF nr.5521/2024. MF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OUG nr. 107/2024, s-au reglementat unele măsuri de amnistie fiscală reprezentând anularea unor obligații bugetare care vizează toți contribuabilii care au datorii restante la data de 31 august 2024. În temeiul art. XV alin. (1) din OUG nr. 107/2024, la propunerea președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a fost emis OMF nr. 5521/2024 pentru aprobarea Procedurii de anulare a unor obligații bugetare. În contextul adoptării OUG nr. 112/2024 privind modificarea și completarea unor acte normative, prin care au fost modificate și completate dispozițiile care vizează măsurile de amnistie fiscală reglementate de OUG nr. 107/2024 a fost emis OMF nr. 6410 din 28 octombrie 2024 privind modificarea și completarea Procedurii de anulare a unor obligații bugetare, aprobată prin OMF nr. 5.521/2024.

Ulterior, în practică s-a constat că este necesară clarificarea unor aspecte în ceea ce privește:  stabilirea plafonului prevăzut la art. XVI din OUG nr. 107/2024 raportat la obligațiile bugetare principale individualizate în decizii de impunere emise ca urmare a unui control fiscal în derulare la data de 6 septembrie 2024 sau decizii de impunere din oficiu a veniturilor persoanelor fizice pe anii 2019 și 2020; ▪ deciziile de atragere a răspunderii emise de organele fiscale după data de 31 august 2024, aferente perioadelor fiscale de până la data de 31 august 2024, care se vor încadra în prevederile art. I, alin. (2) lit.d) din ordonanța de urgență; ▪ anularea obligațiilor bugetare în cazul persoanelor pentru care s-a atras răspunderea potrivit legislației insolvenței; ▪ întocmirea de către organele fiscale, în format hârtie, a documentelor care stau la baza anulării unor obligații bugetare în cazul în care acestea nu pot fi editate din sistemele informatice, urmând ca prin intermediul aplicațiilor informatice să fie operată scăderea din evidență a obligațiilor bugetare în baza deciziilor de anulare, iar ulterior aceste decizii să fie comunicate debitorilor, în vederea încadrării în termenul de 25 noiembrie 2024 prevăzut de OUG nr. 107/2024, cu modificările și completările ulterioare.

În acest context, a fost promovat acest nou proiect de Ordin, care urmează să amendeze dispozițiile OMF nr. 5521/2024, în sensul reglementării unor aspecte de natură procedurală care să clarifice cele menționate anterior.

Continuare

ECONOMIE

Protocol de colaborare pentru transformarea digitală și sustenabilitatea comunităților din România

Radio CECCAR FM

Cu prilejul Zilei Mondiale a Orașelor, Asociația Română pentru Smart City (ARSC) și Secretariatul General al Guvernului (SGG), prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, au semnat un protocol de colaborare, marcând un angajament comun pentru transformarea digitală și sustenabilitatea comunităților din România. Potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, „acest parteneriat strategic urmărește să integreze soluții de tip smart city cu direcțiile esențiale ale Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, având la bază valorile sustenabilității și calității vieții, în concordanță cu Obiectivele ONU de dezvoltare durabilă. Într-o perioadă în care orașele și comunitățile din România se confruntă cu provocări complexe, parteneriatul între ARSC și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă are rolul de a facilita adoptarea soluțiilor inovatoare, eficiente și sustenabile. Prin protocolul semnat, cele două instituții își propun să colaboreze în vederea realizării de proiecte pilot în domenii cheie precum mobilitatea urbană verde, eficiența energetică, digitalizarea administrațiilor locale și managementul integrat al deșeurilor”.

„Sustenabilitatea este acum o prioritate pentru toate comunitățile din România. Parteneriatul nostru cu ARSC ne permite să construim un viitor în care orașele sunt mai bine conectate, mai eficiente și mai prietenoase cu mediul. Avem capacitatea de a sprijini proiecte ce țin de smart city în special prin expertiză, iar următoarele proiecte sunt reprezentative în acest sens: Centru de excelență pentru dezvoltare durabilă, formarea a 2000 de experți din sectorul public în acest domeniu și realizarea unei Platforme de tip One-Stop-Shop. Ziua Mondială a Orașelor este un simbol perfect pentru angajamentul nostru comun față de un viitor urban sustenabil”, a declarat Laszlo Borbely, Consilier de Stat și Coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, citat în comunicat.

La rândul său, Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române pentru Smart City, a menționat: „Astăzi, alături de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, facem un pas decisiv în direcția orașelor inteligente, care sunt nu doar mai eficiente, dar și mai prietenoase cu mediul și cu cetățenii. Prin acest protocol, ARSC își reafirmă angajamentul față de viitorul sustenabil al comunităților noastre, sprijinind autoritățile locale să adopte inovația și tehnologia ca resurse esențiale pentru progresul urban”.

Protocolul este construit în jurul următoarelor obiective:

  • promovarea soluțiilor de smart city aliniate cu ODD-urile: ARSC și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă vor susține adoptarea de tehnologii inteligente care să contribuie la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor și protecția resurselor naturale;
  • suport pentru accesarea fondurilor europene și naționale destinate dezvoltării durabile: cele două instituții vor oferi consultanță pentru administrațiile publice interesate de proiecte sustenabile și inovatoare, susținându-le în procesul de identificare și accesare a surselor de finanțare;
  • educație și formare profesională: prin sesiuni de instruire și workshopuri, protocolul vizează creșterea capacității administrative la nivel local, asigurând astfel o integrare eficientă a soluțiilor de smart city;
  • dezvoltarea unui program național de certificare pentru comunitățile sustenabile: primăriile care îndeplinesc criterii specifice de sustenabilitate și eficiență urbană vor putea obține o certificare națională, recunoscută de SGG și ARSC, care să le ateste progresul către un oraș inteligent și verde.

„Prin acest protocol de colaborare, România face un pas important în direcția unei dezvoltări durabile pe termen lung, orientându-se spre comunități inteligente și eficiente care sprijină atât progresul tehnologic, cât și protejarea mediului și resurselor naturale. Angajamentul comun al celor două instituții va contribui la consolidarea României ca lider în adoptarea soluțiilor smart city și implementarea unor modele urbane durabile, adaptate nevoilor actuale și viitoare ale cetățenilor”, se menționează în comunicat.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la Procedura de implementare a măsurilor de amnistie fiscală

Radio CECCAR FM

Prin OMF nr. 6.410/2024, publicat în Monitorul Oficial, Ministerul Finanțelor (MF) a operat o serie de modificări și completări Procedurii de anulare a unor obligații bugetare, aprobată prin OMF nr. 5.521/2024. Amendamentele aduse prin noul act normativ dispozițiilor OMF nr. 5521/2024 vizează:

  • reglementarea faptului că de măsurile de amnistie fiscală beneficiază și debitorii persoane fizice care primesc de la organul fiscal decizii de impunere din oficiu a veniturilor persoanelor fizice aferente anilor 2019 și 2020;
  • clarificarea faptului că pot face obiectul amânării la plată în vederea anulării și amenzile de orice fel și cheltuielile judiciare, cu excepția celor rezultate din săvârșirea de infracțiuni;
  • crearea posibilității debitorilor care beneficiază de eșalonarea la plată a obligațiilor bugetare, precum și cei care obțin eșalonarea cuprinsă între data de 6 septembrie și 25 noiembrie 2024 să poată beneficia și de măsurile de amnistie fiscală, fără a mai fi necesară achitarea tuturor accesoriilor rămase din eșalonarea la plată acordată;
  • clarificarea faptului că în sfera obligațiilor de plată accesorii ce pot face obiectul anulării intră și obligațiile bugetare principale care reprezintă fonduri publice naționale aferente fondurilor europene. MF precizează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că noțiunea fonduri publice naționale aferente fondurilor europene are înțelesul dat prin art. 2 alin.(1) lit.d) din OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora,  în sensul că acestea reprezintă sumele provenite din bugetul general consolidat, utilizate pentru: asigurarea cofinanțării, plata prefinanțării, înlocuirea fondurilor europene în situația indisponibilității/sistării temporare a plății acestor fonduri, completarea fondurilor europene în vederea finalizării proiectelor, precum și alte categorii de cheltuieli legal reglementate în acest scop.

Totodată, MF menționează în Referatul de aprobare că sumele de recuperat ca urmare a constatării unor nereguli în obținerea și utilizarea fondurilor publice naționale aferente fondurilor europene reprezință creanțe bugetare în accepțiunea art. 2 alin (1) lit.j) din același act normativ. Prin art. I alin. (6) din OUG nr. 107/2024 se dispune că accesoriile aferente unor obligații bugetare principale reprezentând ajutor de stat de recuperat sau fonduri ce se cuvin bugetului Uniunii Europene nu se amână la plată și nu se anulează. În consecință – precizează inițiatorii actului normativ – „cum OUG 107/2024 nu dispune asupra creanțelor bugetare reprezentând sume de recuperat ca urmare a constatării unor nereguli în obținerea și utilizarea fondurilor publice naționale aferente fondurilor europene și având în vedere principiul de drept potrivit căruia legea trebuie interpretată în sensul aplicării ei, iar nu în sensul neaplicării, rezultă că normele juridice instituite prin OUG 107/2024 trebuie să fie interpretate astfel încaât să se identifice posibilitatea aplicării ei și în sensul său pozitiv generator de efecte juridice față de situațiile ipotetice care pot fi generate de recuperarea creanțelor bugetare cu titlu de sume de recuperat ca urmare a constatării unor nereguli în obținerea și utilizarea fondurilor publice naționale aferente fondurilor europene. Mai mult, atunci când legiuitorul a vrut să reglementeze în mod expres că aceste creanțe bugetare nu formează obiect al facilităților a prevăzut acest lucru în actele normative [art.I alin .(5) lit.c) din OG nr. 6/2019]”.

În ceea ce privește OUG nr. 116/2024, s-au reglementat prin OMF nr. 6.410/2024 și anumite prevederi speciale privind stingerea obligațiilor bugetare în evidența fiscală în cazul debitorilor de la care s-au încasat sumele de bani de către salariații poștali.

În plus, în vederea simplificării completării de către debitori atât a Anexei 1 – Notificare privind intenția de a beneficia de anularea unor obligații bugetare, cât și a Anexei 8 – Cerere de anulare, acestea au fost modificate corespunzător prin OMF nr. 6.410/2024.

Continuare

Trending