ECONOMIE
Înființarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, aprobată de Guvern
Executivul a aprobat Actul constitutiv al Băncii de Investiții și Dezvoltare – S.A. (BID), instituție a cărei misiune este de a sprijini proiecte strategice care nu pot găsi finanțare în sistemul bancar obișnuit, iar activitatea sa se va desfășura cu respectarea legislației în materie de ajutor de stat.
„Încă de la audierile pentru preluarea portofoliului de ministru al Finanțelor am spus că un obiectiv important de mandat va fi să operaționalizăm Banca de Investiții și Dezvoltare, cu viziunea clară de a performa ca instituție centrală de dezvoltare care să deservească întreprinderile românești și alte entități din sectorul public și privat. Prin intermediul ei, vom crea un cadru financiar robust pentru proiecte inovatoare și durabile, care vor contribui la modernizarea infrastructurii și la stimularea creșterii economice. Această instituție va acționa ca un catalizator pentru dezvoltarea economică și va sprijini sectoarele cheie, deschizând noi oportunități pentru antreprenori, investitori și comunități locale”, a transmis ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, obiectivele strategice ale BID sunt: a) facilitarea accesului la finanțare pentru întreprinderi mici și mijlocii; b) asigurarea accesului la finanțare pentru proiecte de infrastructură viabile și atragerea capitalului privat în investiții; c) sprijinirea procesului de accesare și utilizare a fondurilor europene și a efectului de multiplicare asociat; d) furnizarea de asistență tehnică.
BID se înființează ca societate pe acțiuni de tip închis, instituție de credit, persoană juridică de drept privat, deținută pe toată perioada de funcționare de statul român, prin Ministerul Finanțelor, în calitate de acționar unic, sub supravegherea Băncii Naționale a României, cu respectarea prevederilor Regulamentului nr.4/2023 emis de BNR care reglementează cerințele privind evaluarea adecvării membrilor organului de conducere și a persoanelor care dețin funcții-cheie în cadrul băncii de dezvoltare.
Capital social subscris este de 3 miliarde lei, din care capitalul vărsat la înregistrarea băncii la Registrul comerțului este de 119 milioane lei, diferența urmând a se achita în două tranșe până la finalul anului 2024.
Misiunea generală a BID este de a sprijini dezvoltarea economică și socială, competitivitatea economică, inovarea și creșterea economică sustenabilă, în scopul remedierii disfuncționalităților de pe piața financiară, pe baza unei analize independente ex-ante.
Obiectul de activitate al băncii, tipurile de activități desfășurate atât în nume propriu, cât și în nume și cont stat, beneficiarii țintă sunt cele deja prevăzute de cadrul legal aplicabil în vigoare. BID beneficiază de garanția statului pentru executarea principalului aferent obligațiilor de plată asumate în nume și pe cont propriu de către bancă, precum și pentru executarea tuturor obligațiilor de garantare asumate de către aceasta, în cazul în care obligațiile respective nu beneficiază de nicio altă garanție.
Organul de conducere al BID este adunarea generală a acționarilor, banca fiind administrată în sistem dualist de către un Consiliu de Supraveghere alcătuit din șapte membri numiți de adunarea generală a acționarilor pentru un mandat de maximum patru ani cu posibilitatea de a fi realeși, și de către un Directorat alcătuit din trei membri, numiți de Consiliul de Supraveghere pentru un mandat de patru ani, de asemenea cu posibilitatea de reînnoire.
Primii membri ai organelor statutare ale băncii au fost selectați în urma unei proceduri derulate cu respectarea principiilor nediscriminării, tratamentului egal și transparenței, precum și în conformitate cu metodologia prevăzută în cadrul HG nr.1204/2022 si prevederile Legii nr.207/2022 și ale reglementărilor emise de Banca Națională a României, asigurându-se, totodată, o diversificare a competențelor la nivelul organelor statutare ale Băncii. Mandatul primilor membri este de doi ani și nu poate fi reînnoit.
Componența primului Consiliu de Supraveghere al BID și a Directoratului este următoarea: a) Consiliul de Supraveghere: ▪ președinte: Ștefan Nanu; ▪ membri: George-Romeo Ciobănașu, Dorin-Alexandru Badea, Ioana Tănase, Gheorghe Marinel, Mioara Popescu, Daniela-Elena Iliescu; b) directorat: ▪ președinte: Dănuț-Leonard Sandu; ▪ membri: Raluca-Ana-Maria Nicolescu și Florian-Raimund Kubinschi.
ECONOMIE
MIPE: Modificarea PNRR a fost evaluată pozitiv de Consiliul UE
Astăzi, în cadrul reuniunii consiliului miniștrilor pentru Afaceri Economice și Financiare – ECOFIN, a fost evaluată pozitiv modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), iar în scurt timp Consiliul Uniunii Europene va emite o noua decizie de punere în aplicare, a anunțat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), într-un comunicat.
Reprezentanții MIPE precizează, într-un comunicat, că, în forma sa modificată, Planul include și capitolul REPowerEU (Componenta 16) și are o alocare de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi), acoperind 66 de reforme și 111 investiții.
„PNRR, în noua variantă la care am adăugat capitolul REPowerEU, pune accent hotărât pe tranziția către sustenabilitate și energie verde. Este un pas semnificativ către un viitor firesc, ce pornește din conștiința colectivă a românilor, care au înțeles profund importanța sustenabilității și necesitatea unei schimbări. Suntem mai aproape cu 66 de reforme si 111 investiții de o Românie mai modernă, mai curată și aliniată la standardele contemporane, aducând schimbări tangibile în direcția unei societăți dezvoltate și adaptate noilor provocări globale”, a declarat ministrul de resort, Adrian Câciu.
Prin REPowerEU, România va beneficia de fonduri nerambursabile suplimentare în valoare de 1,4 miliarde euro. Capitolul REPowerEU cuprinde două noi reforme și șapte investiții care se axează pe accelerarea producerii de energie verde, pe creșterea eficienței energetice a clădirilor și pe recalificarea și perfecționarea forței de muncă în domeniul generării de energie verde.
Planul modificat al României pune un accent puternic pe tranziția verde, alocând 44,1% (față de 41% în planul inițial) din fondurile disponibile pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice. Totodată, crește alocarea fondurilor pentru tranziția digitală a țării, de la 20,5%, la 21,8%.
Planul revizuit include modificările PNRR în urma aplicării articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, care a condus la diminuarea alocării componentei de grant 2,11 miliarde euro. De asemenea, sunt incluse ajustări generate de creșterea prețurilor la materiale de construcții și întreruperea lanțurilor de aprovizionare.
ECONOMIE
CE: Orientări antitrust pentru acordurile de durabilitate din domeniul agriculturii
Comisia Europeană a adoptat, joi, orientări referitoare la modul de elaborare a acordurilor de durabilitate din domeniul agriculturii, utilizând o nouă excludere de la aplicarea normelor UE în materie de concurență introdusă de recenta reformă a politicii agricole comune, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, citat de Agerpres.
Articolul 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene interzice, în general, acordurile dintre întreprinderi care restrâng concurența, cum ar fi acordurile dintre concurenți care duc la prețuri mai mari sau la cantități mai mici. Cu toate acestea, articolul 210a din Regulamentul nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole exclude de la această interdicție anumite acorduri restrictive din sectorul agricol, atunci când acordurile respective sunt indispensabile pentru atingerea standardelor de durabilitate care depășesc normele obligatorii ale UE sau naționale.
„Tranziția către o producție agricolă mai rezilientă și mai durabilă necesită o cooperare consolidată a actorilor din cadrul întregului lanț de aprovizionare, asigurând faptul că fermierii obțin un randament economic echitabil pentru eforturile lor de a asigura un nivel mai durabil al producției decât cel care este obligatoriu în prezent. Noile orientări le oferă îndrumări fermierilor și altor actori din cadrul lanțului de aprovizionare cu privire la modul în care să elaboreze acordurile lor de durabilitate astfel încât să beneficieze de noua excludere de la normele în materie de concurență”, a declarat comisarul pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski.
Noile orientări urmăresc să clarifice modul în care operatorii care își desfășoară activitatea în sectorul agroalimentar pot elabora inițiative comune în materie de durabilitate în conformitate cu articolul 210a.
În special, noile orientări definesc domeniul de aplicare al excluderii. Excluderea se referă numai la acordurile dintre diferiți producători agricoli și acordurile dintre producători agricoli și alți actori din lanțul agroalimentar, cum ar fi întreprinderile care furnizează materii prime pentru producția, distribuția, transportul sau ambalarea produsului. Aceasta înseamnă că acordurile încheiate fără a include producătorii agricoli nu pot beneficia de excludere. În plus, acordurile trebuie să se refere întotdeauna la produse agricole.
Noile orientări definesc obiectivele de durabilitate eligibile. Orientările clarifică domeniul de aplicare a obiectivelor de durabilitate care pot fi urmărite prin acorduri. Aceste obiective sunt prevăzute la articolul 210a din Regulamentul OCP și pot fi împărțite în trei categorii: protecția mediului; reducerea utilizării pesticidelor și a rezistenței la antimicrobiene și sănătatea și bunăstarea animalelor. Aceasta înseamnă că acordurile care urmăresc obiective de durabilitate economică și socială (de exemplu, remunerarea echitabilă a fermierilor și a lucrătorilor agricoli) nu intră în domeniul de aplicare a excluderii.
De asemenea, noile orientări stabilesc cerințe pentru standardele de durabilitate. Pentru a beneficia de excludere, părțile trebuie să convină asupra adoptării unui standard de durabilitate care să fie mai ridicat decât standardele obligatorii în temeiul legislației UE sau al legislației naționale, chiar dacă doar în mod marginal. Astfel de acorduri ar trebui să fie indispensabile pentru atingerea standardului de durabilitate.
Noile orientări explică faptul că acordurile de durabilitate pot include orice tip de restrângere a concurenței, cu condiția ca restricția să fie indispensabilă pentru atingerea unui standard de durabilitate. Orientările detaliază modul în care se poate evalua în practică dacă o anumită restrângere a concurenței este indispensabilă. De exemplu, operatorii pot conveni asupra unor plăți către producători menite să acopere costurile suplimentare, precum și asupra unui stimulent monetar pentru ca producătorii să își asume riscul aferent adoptării standardului. Se consideră că excluderea bunurilor sau a operatorilor din alte state membre nu este, în principiu, indispensabilă pentru atingerea unui standard de durabilitate.
Noile orientări definesc domeniul de aplicare a intervenției ex post a autorităților din domeniul concurenței. Orientările explică faptul că, în cazurile în care punerea în aplicare a unui acord de durabilitate conduce, printre altele, la prețuri de consum nerezonabile sau la eliminarea de pe piață a unui produs pentru care există o cerere semnificativă din partea consumatorilor, autoritățile din domeniul concurenței pot interveni și pot solicita încetarea sau modificarea acordurilor de durabilitate.
Orientările vor intra în vigoare după publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Operatorii care au încheiat deja acorduri de durabilitate sunt invitați să le alinieze la orientările Comisiei. Operatorii pot solicita un aviz din partea Comisiei cu privire la compatibilitatea acestora cu normele UE în materie de concurență începând cu 8 decembrie 2023.
ECONOMIE
AFIR anunță lansarea canalului oficial de WhatsApp al instituției, destinat publicului
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță lansarea canalului oficial de WhatsApp al instituției, destinat publicului, o nouă și eficientă modalitate de comunicare și colaborare cu Agenția.
„Acest canal va fi un loc unde veți primi informații de ultimă oră, știri de presă, precum și oportunități de interacțiune pentru orice informații suplimentare sau clarificări. De ce ar trebui să vă alăturați canalului nostru: ▪ rapiditate: actualizări instant și informații esențiale la îndemâna dvs.; ▪ acces exclusiv: oportunitatea de a fi la curent cu cele mai recente noutăți și informații de presă privind derularea fondurilor nerambursabile acordate proiectelor de investiții din agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural; ▪ conținut verificat și oficial”, se menționează într-un comunicat transmis de AFIR.
Pentru a urmări canalul oficial de WhatsApp al AFIR, cei interesați trebuie să acceseze de pe telefon link-ul de mai jos: https://whatsapp.com/channel/0029VaAdKx0KgsNudHQFyg1o.
„Ne-am bucura să vă alăturați nouă pentru a beneficia de toate avantajele pe care le oferă acest canal de comunicare”, menționează reprezentanții AFIR.
-
PROFESIA CONTABILĂacum o zi
Masă rotundă privind viitorul profesiei contabile
-
PROFESIA CONTABILĂacum o zi
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri ETAF – 6 decembrie 2023
-
ECONOMIEacum o zi
Modificări la Legea concurenței
-
ECONOMIEacum 3 zile
Noi postări ce promovează false oportunități de investiții vizează utilizatori din România
-
PROFESIA CONTABILĂacum 4 zile
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri ETAF – 29 noiembrie 2023
-
ECONOMIEacum 2 zile
Noi reglementări privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii
-
ECONOMIEacum o zi
MF: Clarificări privind întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile anuale
-
ECONOMIEacum 2 zile
Sprijin financiar în valoare de peste 18,99 milioane lei pentru crescătorii de animale