Rețele sociale

ECONOMIE

Înființarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, aprobată de Guvern

Radio CECCAR FM

Executivul a aprobat Actul constitutiv al Băncii de Investiții și Dezvoltare – S.A. (BID), instituție a cărei misiune este de a sprijini proiecte strategice care nu pot găsi finanțare în sistemul bancar obișnuit, iar activitatea sa se va desfășura cu respectarea legislației în materie de ajutor de stat.

„Încă de la audierile pentru preluarea portofoliului de ministru al Finanțelor am spus că un obiectiv important de mandat va fi să operaționalizăm Banca de Investiții și Dezvoltare, cu viziunea clară de a performa ca instituție centrală de dezvoltare care să deservească întreprinderile românești și alte entități din sectorul public și privat. Prin intermediul ei, vom crea un cadru financiar robust pentru proiecte inovatoare și durabile, care vor contribui la modernizarea infrastructurii și la stimularea creșterii economice. Această instituție va acționa ca un catalizator pentru dezvoltarea economică și va sprijini sectoarele cheie, deschizând noi oportunități pentru antreprenori, investitori și comunități locale”, a transmis ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.

Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, obiectivele strategice ale BID sunt: a) facilitarea accesului la finanțare pentru întreprinderi mici și mijlocii; b) asigurarea accesului la finanțare pentru proiecte de infrastructură viabile și atragerea capitalului privat în investiții; c) sprijinirea procesului de accesare și utilizare a fondurilor europene și a efectului de multiplicare asociat; d) furnizarea de asistență tehnică.

BID se înființează ca societate pe acțiuni de tip închis, instituție de credit, persoană juridică de drept privat, deținută pe toată perioada de funcționare de statul român, prin Ministerul Finanțelor, în calitate de acționar unic, sub supravegherea Băncii Naționale a României, cu respectarea prevederilor Regulamentului nr.4/2023 emis de BNR care reglementează cerințele privind evaluarea adecvării membrilor organului de conducere și a persoanelor care dețin funcții-cheie în cadrul băncii de dezvoltare.

Capital social subscris este de 3 miliarde lei, din care capitalul vărsat la înregistrarea băncii la Registrul comerțului este de 119 milioane lei, diferența urmând a se achita în două tranșe până la finalul anului 2024.

Misiunea generală a BID este de a sprijini dezvoltarea economică și socială, competitivitatea economică, inovarea și creșterea economică sustenabilă, în scopul remedierii disfuncționalităților de pe piața financiară, pe baza unei analize independente ex-ante.

Obiectul de activitate al băncii, tipurile de activități desfășurate atât în nume propriu, cât și în nume și cont stat, beneficiarii țintă sunt cele deja prevăzute de cadrul legal aplicabil în vigoare. BID beneficiază de garanția statului pentru executarea principalului aferent obligațiilor de plată asumate în nume și pe cont propriu de către bancă, precum și pentru executarea tuturor obligațiilor de garantare asumate de către aceasta, în cazul în care obligațiile respective nu beneficiază de nicio altă garanție.

Organul de conducere al BID este adunarea generală a acționarilor, banca fiind administrată în sistem dualist de către un Consiliu de Supraveghere alcătuit din șapte membri numiți de adunarea generală a acționarilor pentru un mandat de maximum patru ani cu posibilitatea de a fi realeși, și de către un Directorat alcătuit din trei membri, numiți de Consiliul de Supraveghere pentru un mandat de patru ani, de asemenea cu posibilitatea de reînnoire.

Primii membri ai organelor statutare ale băncii au fost selectați în urma unei proceduri derulate cu respectarea principiilor nediscriminării, tratamentului egal și transparenței, precum și în conformitate cu metodologia prevăzută în cadrul HG nr.1204/2022 si prevederile Legii nr.207/2022 și ale reglementărilor emise de Banca Națională a României, asigurându-se, totodată, o diversificare a competențelor la nivelul organelor statutare ale Băncii. Mandatul primilor membri este de doi ani și nu poate fi reînnoit.

Componența primului Consiliu de Supraveghere al BID și a Directoratului este următoarea: a) Consiliul de Supraveghere:  președinte: Ștefan Nanu; ▪ membri: George-Romeo Ciobănașu, Dorin-Alexandru Badea, Ioana Tănase, Gheorghe Marinel, Mioara Popescu, Daniela-Elena Iliescu; b) directorat: ▪ președinte: Dănuț-Leonard Sandu; ▪ membri: Raluca-Ana-Maria Nicolescu și Florian-Raimund Kubinschi.

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending