Rețele sociale

ECONOMIE

A fost aprobată Procedura privind stabilirea criteriilor de risc care stau la baza analizei, aplicarea sigiliilor inteligente și monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri – RO e-Sigiliu

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 10 din 5 ianuarie 2024 a fost publicat Ordinul comun nr. 5/5/2024 al președintelui Autorității Vamale Române și al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea criteriilor de risc care stau la baza analizei, aplicarea sigiliilor inteligente și monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri – RO e-Sigiliu, precum și a unor formulare. Documentul stabilește modelul următoarelor formulare:  Fișa de monitorizare a transportului; ▪ Proces-verbal de sigilare/desigilare; ▪ Angajamentul de plată.

Procedura se aplică persoanelor juridice/fizice române sau străine care efectuează operațiuni vamale ori de mișcare a produselor de natura celor menționate la art. 4 alin. (1) al actului normativ, respectiv bunurilor cu risc vamal/fiscal aflate sub supravegherea autorității vamale/fiscale: a) plasate în regim de tranzit între două birouri vamale de frontieră care prezintă un risc vamal/fiscal ridicat în ceea ce privește descărcarea frauduloasă; b) plasate în regim vamal de tranzit între un birou vamal de frontieră și un birou vamal din interiorul țării și care prezintă un risc vamal/fiscal ridicat în ceea ce privește descărcarea frauduloasă; c) declarate pentru export, care prezintă risc vamal/fiscal ridicat sau care fac obiectul unor măsuri speciale la export; d) privind mișcarea în interiorul țării a produselor supuse la plata accizei armonizate și nearmonizate, astfel: produsele aflate în regim suspensiv, produsele eliberate pentru consum până la primul beneficiar, precum și produsele la care plata accizei este exceptată sau cu scutire directă; e) aflate în tranzit intracomunitar, care prezintă risc de descărcare/comercializare pe teritoriul național; f) bunuri de natură intracomunitară destinate unui contribuabil din România care prezintă risc fiscal; g) bunuri având ca destinație o livrare intracomunitară care prezintă riscul de a nu părăsi teritoriul național. De asemenea, procedura se aplică transportatorilor rutieri de marfă români sau străini.

Actul normativ stipulează că, în vederea asigurării respectării trasabilității transporturilor rutiere de bunuri cu risc vamal/fiscal, pe teritoriul României se aplică Sistemul național RO e-Sigiliu. Acesta este un sistem bazat pe utilizarea unei aplicații informatice și a unor dispozitive inteligente care asigură autorităților competente accesul la informații privind localizarea mijloacelor de transport pe care sunt montate, în scopul urmăririi deplasării pe cale rutieră a bunurilor cu risc aflate sub supravegherea autorității vamale/fiscale. Sistemul național RO e-Sigiliu implementează o metodă automatizată și rapidă, bazată pe utilizarea unor dispozitive inteligente și a unei aplicații informatice care permite autorităților competente determinarea potențialelor puncte de deturnare a transporturilor rutiere de bunuri, indiferent dacă acestea se află în tranzit sau au ca destinație finală un operator economic de pe teritoriul național.

E-Sigiliul se aplică în baza HG nr. 707/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, cu modificările și completările ulterioare, a art. 6 alin. (2) lit. l) din OUG nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității ANAF, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 144/2014, precum și a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii.

E-Sigiliul reprezintă un dispozitiv inteligent care înregistrează și transmite informații de stare și poziție către aplicația informatică în vederea urmăririi deplasării pe cale rutieră a bunurilor, utilizat independent sau alături de sigiliile vamale/fiscale aplicate de autoritatea vamală/fiscală pentru sigilarea compartimentului marfă încărcat cu bunuri cu risc, aflate sub supravegherea autorităților vamale/fiscale, care asigură funcția de înregistrare a datelor și de transmitere a informațiilor de stare și poziție către aplicația informatică.

Următoarele informații sunt introduse în aplicația informatică și sunt asociate cu e-Sigiliul aplicat: numărul de înmatriculare al mijlocului de transport, felul bunurilor – încadrare tarifară, cantitate, valoare, destinație, rută, operatori economici implicați, date de identificare ale șoferului.

Autoritățile competente în aplicarea/scoaterea e-Sigiliului sunt: a) Autoritatea Vamală Română, prin reprezentanții împuterniciți din cadrul birourilor vamale (frontieră/interior), echipele mobile din cadrul Autorității Vamale Române/direcțiilor regionale vamale și al Serviciului de combatere a traficului ilicit cu produse din tutun din cadrul Autorității Vamale Române; b) Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin persoanele împuternicite din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală. Autoritățile menționate inițiază/închid operațiunea de monitorizare a deplasării unor bunuri cu risc pe cale rutieră, aflate sub supravegherea autorității vamale/fiscale.

Sistemul național RO e-Sigiliu va fi utilizat în baza analizei de risc pentru monitorizarea deplasării bunurilor cu risc vamal/fiscal aflate sub supravegherea autorității vamale/fiscale. Analiza de risc pentru utilizarea sistemului RO e-Sigiliu va avea în vedere următoarele criterii de risc: a) natura bunurilor transportate; b) valoarea bunurilor; c) restricții/prohibiții la import; d) regimul de taxare; e) bunuri din categoria produselor accizabile; f) ruta de transport utilizată; g) informații provenite de la alte instituții naționale și internaționale de aplicare a legii; h) transporturi de bunuri suspecte de a intra în sfera de aplicabilitate a măsurilor de prevenire și combatere a activităților economice ilicite conform art. LVI din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung; i) existența informațiilor cu privire la implicarea în activități de fraudă vamală/fiscală a expeditorului bunurilor, operatorului de transport rutier, principalului obligat în cadrul regimului de tranzit vamal, respectiv a destinatarului bunurilor; j) operatorul economic beneficiar se află în consemn din următoarele motive: • operatorul economic nu a fost regăsit la sediul social, domiciliul fiscal sau punctele de lucru declarate; • furt de identitate – transporturile intracomunitare anterioare au fost efectuate în numele unui contribuabil, fără ca acesta să aibă cunoștință de respectivele transporturi; • istoric fiscal inadecvat (incoerența datelor din declarațiile fiscale față de datele din alte formulare prevăzute de lege depuse de contribuabil, neconcordanța datelor din declarațiile fiscale și din alte formulare prevăzute de lege depuse de contribuabil în comparație cu datele și informațiile transmise de terți, desfășurarea de acțiuni ce au ca scop reducerea profitabilității din perspectiva nivelului de declarare, nedepunerea declarațiilor fiscale); • au fost emise decizii de măsuri asigurătorii, iar creanța estimată nu a fost acoperită integral în ordinea prevăzută la pct. 5.8 din OPANAF nr. 2.605/2010 pentru aprobarea Procedurii de aplicare efectivă a măsurilor asigurătorii prevăzute de OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

În cazul monitorizării cu e-Sigiliu, ca urmare a efectuării analizei de risc și a luării deciziei de sigilare a mijlocului de transport, autoritatea vamală/fiscală desemnată pentru utilizarea Sistemului național RO e-Sigiliu efectuează următoarele operațiuni: a) completează fișa de monitorizare a mijlocului de transport; b) consemnează ruta de transport și date cu privire la durata transportului; c) setează e-Sigiliul prin intermediul aplicației informatice de monitorizare prin care se introduc/descarcă și se citesc datele din acesta; d) aplică e-Sigiliul pe compartimentul marfă al mijlocului de transport, activează e-Sigiliul și începe monitorizarea; e) întocmește procesul-verbal de sigilare/desigilare; f) încarcă în mod automat în aplicația informatică, salvează și stochează documentele întocmite, respectiv fișa de monitorizare și procesul-verbal de sigilare/desigilare.

Montarea e-Sigiliului se va efectua numai în prezența conducătorului mijlocului de transport monitorizat. În cazul în care mărfurile sunt supuse unui regim vamal, la montarea acestuia poate asista și comisionarul în vamă sau principalul obligat ori declarantul în nume propriu, după caz. Fișa de monitorizare și procesul-verbal de sigilare/desigilare vor fi semnate de conducătorul mijlocului de transport.

Conducătorul mijlocului de transport este obligat: a) să permită montarea e-Sigiliului de către autoritatea competentă pe mijlocul de transport; b) să semneze angajamentul de plată prevăzut în anexa nr. 4 la Ordin; c) să asigure integritatea e-Sigiliului aplicat pentru supravegherea transportului.

ECONOMIE

CE a revizuit în jos estimările referitoare la avansul economiei românești

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a estimat că ritmul de creștere a economiei românești a încetinit până la 1,8% în 2023, cu 0,4 puncte procentuale mai puțin decât anticipa în toamnă, după ce inflația ridicată și creșterea anemică a creditului au afectat cererea internă, iar cererea externă a fost una slabă, conform previziunilor economice de iarnă publicate joi de Executivul comunitar, relatează Agerpres.

CE a revizuit în jos și estimările referitoare la avansul economiei românești în 2024, până la 2,9%, de la 3,1%, cât preconiza în toamna anului trecut. „Deși consumul privat este așteptat să accelereze, investițiile vor rămâne principalul contributor la creșterea PIB și în acest an. Politica monetară este așteptată să rămână una restrictivă în 2024 și se va relaxa doar treptat, pe măsură ce presiunile inflaționiste se reduc. Relaxarea condițiilor financiare și monetare, însoțite de o cerere externă mai puternică, urmează să ducă la o creștere reală a PIB de 3,2% în 2025, de asemenea ușor mai puțin decât în prognozele de toamnă”, se arată în raportul Executivului comunitar.

În ceea ce privește inflația, CE estimează că în 2023 aceasta a scăzut până la 9,7%, de la 12% în 2022, în principal ca urmare a încetinirii semnificative a creșterii creditului privat și condițiilor monetare stricte, precum și prețurilor mai mici la energie și alimente. „Exceptând o scurtă perioadă la începutul lui 2024, după unele creșteri ale taxelor indirecte, prețurile ar urma să continue să scadă de-a lungul orizontului de prognoză. Inflația medie anuală este prognozată să ajungă la 5,8% în 2024, pentru a încetini la 3,6% în 2025”, estimează Comisia Europeană, care avertizează însă că există riscuri pentru un proces dezinflaționist mai gradual dacă salariile și pensiile vor continua să crească rapid.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.

Continuare

ECONOMIE

Buget de 12 miliarde de lei pentru plafonul de garantare în Programul IMM Plus

Radio CECCAR FM

Programul IMM Plus ar putea deveni operațional până la începutul lunii martie și va avea un buget pentru plafonul de garantare în valoare de 12 miliarde de lei, a declarat, la evenimentul Romanian Sustainability Forum, Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), citat de Agerpres.

„Ultimul raport al Băncii Europene de Investiții și al Fondului European de Investiții a clasat România, prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, pe primul loc în Europa în anul 2023 din punct de vedere al numărului și al volumului de garanții acordate în perioada 2020-2023. Practic, consider că cel mai sustenabil instrument financiar, atât pentru mediul de afaceri, dar mai ales pentru bugetul de stat‚ îl reprezintă aceste instrumente financiare. Din 2020 până în 2023, România a avut două scheme de garantare de ajutor de stat. Prima a fost pe cadrul COVID pentru firmele afectate ca urmare a pandemiei și a doua ediție a programului a fost pe cadrul temporar Ucraina. Chiar în aceste zile, Ministerul de Finanțe pregătește prelungirea cadrului temporar și vom veni cu o nouă schemă de garantare. Este vorba de Programul IMM Plus, care va fi prelungit până la 30 iunie. Bugetul alocat de Ministerul de Finanțe pentru plafonul de garantare este de 12 miliarde de lei și sperăm ca, până la începutul lunii martie, acest program să fie operațional (…) Noi am calculat impactul fiscal pe două categorii: impact fiscal direct și impact fiscal indirect. Am luat tot ce înseamnă coduri unice de înregistrare a celor 86.000 de IMM-uri care au beneficiat de acest program și am văzut că un leu garantat de statul român a adus la bugetul de stat 12 lei”, a afirmat Dumitru Nancu.

Acesta a adăugat că, în acest moment, tot ceea ce înseamnă scheme de garantare pe IMM Invest în total garanții acordate de statul român, prin Fondul Național de Garantare, de 54 de miliarde de lei, va genera până în anul 2030 suma de 541 de miliarde de lei ca venituri la bugetul de stat.

„Statul doar garantează banii. Tot ce înseamnă credite sunt credite acordate de sistemul financiar-bancar. Consider că e cel mai mare parteneriat public din România după 1990, în sensul că peste 70 de miliarde de lei, în această perioadă de patru ani de zile, au fost acordate de sistemul financiar-bancar. Am ajuns ca din cele 65 de miliarde de lei creștere sold credite, 83% să fie garantate de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Am observat, în această perioadă, că insolvențele noi deschise pe parcursul anului 2020 a fost în scădere cu 7% față de nivelul anului 2019. Din punct de vedere al creșterii soldurilor, observăm că Banca Națională a României a raportat, în anul 2022, volumul cel mai mare de credite acordate sectorului IMM-urilor. Diferența dintre criza din 2008 – 2009, când, practic, creditul bancar a fost stopat către mediul de afaceri constă în această creștere a creditului bancar către IMM-uri. Practic, în 2022 am avut 72 de miliarde de lei, bani privați ai instituțiilor financiar-bancare infuzați în economia României. A fost cheia faptului că IMM-urile nu au fost afectate sau au fost afectate mai puțin față de perioada 2008 – 2009, când ne-am confruntat practic cu aceeași criză economică”, a spus oficialul FNGCIMM.

Potrivit sursei citate, companiile care au beneficiat de IMM Invest au înregistrat o creștere cu 5% a numărului de angajați, iar cele 85.000 de IMM-uri și-au crescut profitul cu 19%, în timp ce marja profitului raportat la vânzări a fost de 7,75%.

„Doar din capitalul de lucru s-au plătit 680.000 de locuri de muncă în această perioadă; tot ce înseamnă capital de lucru merge în cheltuielile curente ale întreprinderii, iar opt din zece firme care au accesat IMM Invest au raportat creșteri ale numărul de angajați”, a menționat Dumitru Nancu.

Continuare

ECONOMIE

România a început să emită primele sale obligațiuni verzi

Radio CECCAR FM

România a lansat, joi, prima sa emisiune de obligațiuni verzi, o măsură care era așteptată de mult și vizează diversificarea bazei de investitori în contextul cererii în creștere pentru obligațiunile verzi, a anunțat Reuters, preluată de Agerpres.

Obligațiunile verzi pe 12 ani au un spread de 345 puncte de bază peste mid-swaps. În paralel, România emite și obligațiuni convenționale pe șapte ani, iar ofertele pentru cele două tipuri de obligațiuni au depășit 10 miliarde de euro.

România a petrecut mai mult de un an cu pregătirea cadrului necesar pentru emiterea de obligațiuni verzi, iar șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, a declarat în luna decembrie că România are de gând să emită primele sale obligațiuni verzi în prima jumătate a lui 2024.

De asemenea, Ștefan Nanu a precizat că România intenționează să devină un emitent anual frecvent de obligațiuni verzi și că va încerca să mențină emisiunile la un volum mic.

România, țară care are deja mai multe proiecte de energie din surse regenerabile pregătite pentru a beneficia de finanțare de la UE, va utiliza cadrul pentru obligațiunile verzi pentru a finanța proiecte în domeniul transportului ecologic, îmbunătățirii eficienței energetice a clădirilor și reîmpăduriri, printre altele.

Oficialii care se ocupă cu administrarea datoriei statului au de gând ca în acest an să reducă emisiunile nete de eurobonduri până la 6 miliarde de euro, de la 9,5 miliarde de euro în 2023. În paralel, Guvernul de la București vrea să reducă deficitul bugetar, până la 5% din PIB, de la 5,7% din PIB anul trecut.

Finanțele au vândut în luna ianuarie semnificativ mai multe obligațiuni guvernamentale decât era programat, inclusiv eurobonduri cu maturitatea în 2029 și 2034 cu o valoare de patru miliarde de dolari, profitând de cererea solidă care există în Europa.

Continuare

Trending