Rețele sociale

ECONOMIE

UE a lansat o alianță industrială pentru reactoare mici

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană a anunțat lansarea unei alianțe industriale europene în domeniul energiei nucleare pentru a accelera implementarea viitoarelor reactoare modulare mici (SMR), o tehnologie promițătoare pentru decarbonizarea industriei în următorii zece ani, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Acest anunț face parte dintr-o revenire recentă în discuții a energiei nucleare în cadrul instituțiilor europene sub influența a 12 țări membre, printre care Franța, Suedia și Polonia, care se bazează pe această energie cu emisii scăzute de carbon pentru a-și atinge obiectivele climatice.

SMR („reactoarele modulare mici”) sunt reactoare nucleare mult mai mici decât centralele electrice convenționale. Ele pot fi fabricate în uzine înainte de a fi transportate la locul de instalare. Tehnologia este încă în curs de dezvoltare și face obiectul competiției internaționale.

Mai flexibile și mai puțin costisitoare decât reactoarele mari, SMR-urile vor putea înlocui centralele pe gaz, petrol sau cărbune. Ei vor putea furniza energie electrică și căldură pentru industrie și termoficare sau pentru a produce hidrogen cu emisii scăzute de carbon.

„Prin consolidarea cooperării la nivelul UE, Alianța va accelera desfășurarea primelor SMR în UE până la începutul anilor 2030”, a spus Comisia Europeană într-un comunicat.

La finalul săptămânii trecute, Comisia Europeană a lansat un prim apel de candidaturi până pe 12 aprilie, destinat furnizorilor de energie electrică, companiilor din industria nucleară, instituțiilor financiare, organizațiilor de cercetare, centrelor de formare și organizațiilor societății civile.

Obiectivul este acela de a încuraja înființarea unui sector european. În special, aceasta implică identificarea și completarea lacunelor tehnologice sau industriale și promovarea cooperării între diferitele părți interesate.

ECONOMIE

APIA estimează o cotă de piață de 29% pentru autoturismele „verzi” în România, în 2024

Radio CECCAR FM

Autoturismele ecologice vor ajunge la o cotă de piață în România de 29%, până la sfârșitul anului 2024, timp în care piața de autovehicule noi înmatriculate pe plan local va continua să crească, dar cu un ritm mai lent, de doar 5,3% față de cel înregistrat în 2023, arată estimările Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), citate de Agerpres.

„În anul 2024, piața auto românească va continua să evolueze, anticipând o creștere moderată de 5,3%, reflectând o adaptare la noile dinamici economice, sociale și politice. Chiar și la 150.000 de autoturisme noi ce vor fi vândute în acest an, piața românească rămâne sub nivelul anilor 2018 și 2019, demonstrând impactul de lungă durată al pandemiei de coronavirus.

În ciuda provocărilor, autoturismele electrificate vor rămâne în centrul atenției, cu o creștere estimativă de 24,4%, în timp ce vânzările autoturismelor pur electrice – chiar dacă într-un ritm mai lent- vor continua să crească, ajungând la o cotă de piață estimată la 12,7%. Asociația Producătorilor și Importatorilor de Autovehicule (APIA) continuă să fie un pilon de referință în furnizarea de analize precise și perspective vizionare asupra industriei auto din România”, a declarat Dan Vardie, președintele APIA.

Pe segmentul vehiculelor comerciale ușoare plus minibuse se va consemna, în acest an, o curbă mai lentă de creștere, respectiv de 7,2%, comparativ cu datele din 2023, iar pentru vehiculele grele și autobuze se prognozează un salt de 5,1%.

Conform specialiștilor APIA, la autoturisme este estimată menținerea ponderii de aproximativ 84% din totalul înmatriculărilor, cu un volum de aproximativ 150.000 de unități, în creștere cu 5%, de la un an la altul,

De asemenea, în privința clasificării pe segmente în care sunt încadrate autoturismele, există următoarele linii de creștere: Segmentul A (+4,3%), Segmentul B (-11,5%), Segmentul C (+15,9%), Segmentul D (+4,7%), Segmentul E (5,5%), Segmentul F (+3,6%), SUV (+3,9%), MPV (+2,6%) și Segmentul Sport (+14,7%).

În ceea ce privește cota de piață, segmentul SUV se va menține prima poziție, cu aproximativ 43,5%, urmat de Clasa C – cu o cotă de 32% (+2,99% față de 2023) și Clasa B, cu o cotă de 13,3% (-2,5%).

Potrivit statisticii APIA, în funcție de tipul de combustibil al autoturismelor înmatriculate, pentru 2024, motorizările pe benzină vor înregistra o ușoară creștere de 1,9% în comparație cu anul precedent, până la o pondere de aproximativ 61% din total. În cazul autoturismelor echipate cu motoare diesel se va înregistra o scădere a numărului de înmatriculări de 16,1% și o cotă de piață de 10,3% din total.

Pe de altă parte, autoturismele „electrificate”, respectiv cele electrice (100% electrice și hibride plug-in), precum și cele full hybrid (care dispun și de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă), vor ajunge în 2024 la o cotă de piață de 29%. Astfel, din această analiză se estimează că, în cursul anului, se vor înmatricula în România de aproape trei ori mai multe autoturisme „verzi” față de cele cu motorizare diesel.

Per ansamablu, pentru anul 2024, producătorii și importatorii prognozează o continuare a tendinței de creștere a autoturismelor „electrificate” înmatriculate, la un nivel similar cu cel înregistrat în anul anterior (+24,4%).

Evoluția înmatriculărilor autoturismelor cu tracțiune integrală (4×4) arată, pentru acest an, o cotă de piață de aproximativ 25,9%, cu o creștere de 14,4% a numărului de înmatriculări față de anul trecut.

Conform APIA, categoria autovehiculelor comerciale ușoare va înregistra o creștere de 7,2% față de 2023, cu o cotă de piață, din totalul autovehiculelor înmatriculate, de aproximativ 10,8%, aproape la același nivel atins cu un an în urmă, de 10,6%. Totodată, creșterea pentru înmatriculările de autovehicule „electrificate” din acest segment este estimată la aproximativ 87,2% comparativ cu statistica din anul anterior.

Continuare

ECONOMIE

Economia Israelului s-a contractat cu aproape 20% după izbucnirea războiului

Radio CECCAR FM

Israelul s-a confruntat cu unul dintre cele mai severe declinuri economice din istoria sa după izbucnirea conflictului militar cu Hamas, deoarece ostilitățile au paralizat afacerile, au forțat oamenii să-și evacueze locuințele și sute de mii de rezerviști au fost chemați sub arme, transmite Bloomberg, preluată de Agerpres.

Conform datelor ajustate sezonier, în trimestrul patru din 2023, PIB s-a contractat cu 19,4% comparativ cu perioada similară din 2022, arată datele preliminare publicate luni, un declin mult mai sever decât cel de 10,5% estimat de analiștii intervievați de Bloomberg.

Pe ansamblul anului trecut, economia a înregistrat un avans de 2%, în linie cu previziunile Băncii Centrale a Israelului. Instituția se așteaptă în acest an la o creștere de 2%, în timp ce Ministerul de Finanțe previzionează o expansiune de 1,6%.

Efectele economice negative au fost resimțite mult mai puternic în teritoriile palestiniene. Aici FMI prognoza „un colaps aproape complet al activității economice” în trimestrul patru din 2023, estimând un declin al PIB cumulat în Gaza și Cisiordania de 6% în 2023.

După izbucnirea conflictului, oficialii Băncii Centrale a Israelului s-au angajat să vândă 30 miliarde de dolari din rezerve pentru a spijini moneda națională. Pe data de 9 februarie, Israelul a primit prima decizie de retrogradare a ratingului de țară in istoria sa, după ce Moody’s Investors Service a decis să coboare cu o treaptă ratingul Israelului, citând impactul conflictului militar cu Hamas asupra finanțelor sale.

Ratingul suveran al Israelului a fost coborât de Moody’s, de la „A1” până la „A2”, a șasea cea mai bună notă din categoria „investment grade”, la egalitate cu calificativele de care beneficiază Polonia și Chile. În paralel, Moody’s a modificat și perspectiva asociată ratingului, de la „stabilă” la „negativă”, încheind o procedură de revizuire demarată în luna octombrie.

Conflictul cu Hamas și consecințele sale vor „crește în mod semnificativ riscul politic pentru Israel și de asemenea vor slăbi instituțiile sale executive și legislative, precum și soliditatea fiscală, în viitorul apropiat”, a informat Moody’s, într-un comunicat de presă, adăugând că se așteaptă ca „povara datoriei Israelului să fie semnificativ mai mare decât preconiza înainte de conflict”.

Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a spus că decizia nu reflectă starea economiei israeliene. „Se datorează în întregime faptului că suntem în război. Ratingul va fi îmbunătățit imediat ce vom câștiga războiul”, a spus Netanyahu.

Conflictul cu Hamas, care a izbucnit în urmă cu patru luni, afectează finanțele publice ale Israelului, adâncind deficitul bugetar. Costul fiscal al celui mai grav conflict armat al Israelului din ultimii 50 de ani forțează, de asemenea, Guvernul să se bazeze mai mult pe datorii pentru a-și finanța necesitățile, pe măsură ce trebuie să achite nota de plată a războiului, care, potrivit estimărilor Băncii Centrale, se va ridica la 255 miliarde de shekeli (69 de miliarde de dolari) în perioada 2023-2025.

Perspectivele pentru economia israeliană depind în mare parte de ținerea sub control a conflictului.

De la debutul războiului, toate cele trei mari agenții de rating au lansat avertismente cu privire la scorul de credit al Guvernului israelian.

Continuare

ECONOMIE

Bundesbank se așteaptă la o creștere slabă a economiei germane la începutul lui 2024

Radio CECCAR FM

Performanța slabă a economiei germane va continua în primele luni din 2024, se arată într-un raport publicat luni de Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank), transmit DPA și Reuters, preluate de Agerpres.

După declinul PIB-ului de la finalul lui 2023, economia Germaniei ar putea înregistra un ușor declin în primul trimestru din 2024, intrând în recesiune. Numeroasele greve ale sindicatelor germane încetinesc creșterea pe termen scurt, avertizează Bundesbank.

Instituția dă asigurări că „o recesiune, în sensul unui declin prelungit, semnificativ și pe scară largă al economiei, nu poate fi identificată și nu este așteptată în prezent. Cheltuielile de consum se vor redresa, pe fondul pieței stabile a forței de muncă, al majorării salariilor și al reducerii inflației”.

Datele preliminare publicate de Oficiul federal de statistică (Destatis) indică un declin de 0,3% al economiei germane în trimestrul patru din 2023, comparativ cu precedentele trei luni.

Perturbările transportului în zona Mării Roșii nu vor avea un impact semnificativ, apreciază Bundesbank, deoarece există suficientă capacitate de transport neutilizată, iar costurile de transport sunt doar o parte redusă din costul general al bunurilor.

Deși perspectivele nu sunt optimiste, Banca Centrală a Germaniei nu se așteaptă la o deteriorare majoră a pieței muncii, care a sprijinit până acum economia.

Continuare

Trending