Rețele sociale

ECONOMIE

Noi inițiative la nivel european pentru infrastructurile digitale ale viitorului

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a prezentat un set de acțiuni posibile pentru a promova inovarea, securitatea și reziliența infrastructurilor digitale. Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, citat de Agerpres, competitivitatea viitoare a economiei Europei depinde de aceste infrastructuri și servicii de rețele digitale avansate, deoarece conectivitatea rapidă, sigură și pe scară largă este esențială pentru implementarea tehnologiilor care ne vor aduce în lumea de mâine: telemedicina, conducerea automată, întreținerea predictivă a clădirilor sau agricultura de precizie.

Acest pachet privind conectivitatea digitală urmărește să inițieze o discuție cu privire la propuneri concrete cu părțile interesate, cu statele membre și cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune cu privire la modul de modelare a viitoarelor acțiuni de politică ale UE în vederea obținerii unui consens. Cartea albă intitulată „Cum să stăpânească nevoile de infrastructură digitală ale Europei?” analizează provocările cu care se confruntă în prezent Europa în ceea ce privește implementarea viitoarelor rețele de conectivitate și prezintă scenarii posibile pentru a atrage investiții, a stimula inovarea, a spori securitatea și a realiza o adevărată piață unică digitală.

Recomandarea privind securitatea și reziliența infrastructurilor de cabluri submarine prezintă un set de acțiuni la nivel național și la nivelul UE menite să îmbunătățească securitatea și reziliența cablurilor submarine, printr-o mai bună coordonare în întreaga UE, atât în ceea ce privește guvernanța, cât și finanțarea.

Comisia a lansat miercuri, 21 februarie, o consultare publică privind 12 scenarii prezentate în Cartea albă. Perioada de consultare se încheie la 30 iunie 2024. Contribuțiile vor fi publicate și vor contribui la viitoarele acțiuni de politică.

„UE ar trebui să promoveze o comunitate dinamică de inovatori europeni, promovând dezvoltarea conectivității integrate și a infrastructurilor informatice colaborative. Pentru a atinge acest obiectiv, Cartea albă prevede crearea unei rețele informatice colaborative conectate (rețeaua3C) pentru a crea infrastructuri și platforme integrate de la un capăt la altul pentru cloud și edge telco, care ar putea fi utilizate pentru a coordona dezvoltarea tehnologiilor inovatoare și a aplicațiilor IA pentru diferite cazuri de utilizare. O astfel de abordare bazată pe colaborare ar putea fi pregătită prin instituirea unor proiecte-pilot la scară largă sau a unui posibil nou proiect important de interes european comun (PIIEC) în continuumul de calcul”, se spune în comunicat.

De asemenea, este esențial să se valorifice mai bine sinergiile dintre inițiativele existente, cum ar fi PIIEC privind infrastructura și serviciile de cloud de generație următoare și programele de finanțare, cum ar fi Mecanismul pentru interconectarea Europei și Europa digitală. Aceasta ar putea include un posibil rol de coordonare pentru întreprinderea comună „Rețele și servicii inteligente” (întreprinderea comună SNS), pentru a sprijini crearea unui ecosistem colaborativ de conectivitate și calcul.

În plus, UE trebuie să valorifice întregul potențial al pieței unice digitale pentru telecomunicații, prin luarea în considerare a unor măsuri care să asigure condiții de concurență cu adevărat echitabile și să regândească domeniul de aplicare și obiectivele cadrului său de reglementare actual.

Această reflecție ar trebui să țină seama de convergența tehnologică dintre telecomunicații și cloud, care fac totuși obiectul unor cadre de reglementare diferite, precum și de necesitatea de a se asigura că toți operatorii care investesc în infrastructura digitală pot beneficia de amploarea necesară pentru a realiza investiții masive.

Acest lucru ar putea implica o abordare mai armonizată a procedurilor de autorizare a operatorilor de telecomunicații, o guvernanță mai integrată la nivelul Uniunii pentru spectrul radio și posibile modificări ale politicii de acces cu ridicata. De asemenea, Comisia poate lua în considerare măsuri de accelerare a abandonării cuprului până în 2030 și de promovare a ecologizării rețelelor digitale prin îmbunătățirea eficienței acestora.

„Pentru a proteja infrastructura de rețea și informatică a Europei, un element esențial al securității noastre economice, UE ar trebui să stimuleze implementarea și să consolideze securitatea și reziliența infrastructurilor strategice de cabluri submarine. Pe baza recomandării adoptate împreună cu cartea albă, se poate avea în vedere un sistem comun de guvernanță al UE pe termen lung, împreună cu o revizuire a instrumentelor disponibile menite să mobilizeze mai bine investițiile private pentru a sprijini proiectele de interes european prin cablu (CPEI)”, se menționează în comunicat.

Ca acțiune imediată ca răspuns la apelurile statelor membre și ale părților interesate, recomandarea urmărește să îmbunătățească coordonarea în cadrul UE, de exemplu prin evaluarea și atenuarea riscurilor în materie de securitate, prin instituirea unui set de instrumente pentru securitatea prin cablu și prin simplificarea procedurilor de acordare a autorizațiilor.

În plus, pentru a sprijini acțiunile întreprinse în urma recomandării, Comisia instituie Grupul de experți în infrastructura de cablu submarin, alcătuit din autoritățile statelor membre.

UE a luat deja mai multe măsuri pentru a promova tranziția rețelelor tradiționale de conectivitate către infrastructurile viitorului. Astfel, la 23 februarie 2023, Comisia a lansat o amplă consultare exploratorie privind viitorul sectorului conectivității și al infrastructurii acestuia, ale cărei rezultate au fost publicate în octombrie 2023.

Împreună cu consultarea, Comisia a prezentat, de asemenea, Actul privind infrastructura gigabit (GIA), pentru care s-a ajuns la un acord politic la 5 februarie 2024, la un an de la propunere. GIA introduce un set de acțiuni menite să simplifice și să accelereze implementarea rețelelor de foarte mare capacitate, reducând sarcina administrativă și costul implementării.

Acordul a venit în același timp cu adoptarea Recomandării privind promovarea normativă a conectivității la nivel de gigabit (Recomandarea privind gigabiții), care oferă autorităților naționale de reglementare orientări cu privire la modul de concepere a obligațiilor de remediere a accesului la nivel angro pentru operatorii cu putere semnificativă pe piață.

În plus, UE a luat măsuri pentru a consolida conectivitatea noastră de bază, de exemplu prin parteneriate „Global Gateway”, care asigură o conectivitate de înaltă calitate cu toate părțile Uniunii, inclusiv cu regiunile ultraperiferice, insulele, statele membre cu linii de coastă și țările și teritoriile de peste mări. Parteneriatul Global Gateway, finanțat prin MIE, sprijină infrastructuri esențiale, cum ar fi cablurile submarine.

ECONOMIE

Noi reglementări privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 344 din 12 aprilie 2024 a fost publicat OPANAF nr. 665/2024 pentru modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor, a  îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, precum și pentru întărirea relației de parteneriat cu contribuabilii a fost necesară reorganizarea activității de administrare a contribuabililor. Una dintre acțiunile de aducere la îndeplinire a măsurii de îmbunătățire a colectării o constituie administrarea și monitorizarea distinctă a unor categorii de contribuabili, definite pe baza unor criterii de selecție, respectiv contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii. În acest sens, au fost aprobate două ordine:  OPANAF nr. 1721/2021 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili; ▪ OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii.

În cadrul agenției s-a realizat o analiză privind activitatea fiscală a contribuabililor mari, din perspectiva identificării cât mai corecte a eșantionului  agenților economici cu cea mai mare importanță fiscală. Astfel, în urma acestei analize s-a constatat necesitatea diminuării numărului de mari contribuabili, în funcție de criteriul de bază agregat, raportat la ponderea acestora în veniturile bugetare declarate.

În acest context, prin noul act normativ se reglementează predarea de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili către administrațiile județene ale finanțelor publice, respectiv către Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București, a unui număr de 1000 de contribuabili, având în vedere criteriul de bază agregat. Aferent acestor contribuabili, există 64 de contribuabili selectați în baza criteriului de grup fiscal unic. 

Drept urmare, numărul de contribuabili ce nu se vor mai afla în administrarea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, începând cu data de 1 iulie 2024, este de 1064, din care Administrațiile județene ale finanțelor publice vor primi în administrare un număr de 676 contribuabili mijlocii, iar Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București va primi 388 contribuabili mijlocii.

Sumele declarate în anul 2022 de către contribuabilii ce se află în administrarea DGAMC începând cu 1 ianuarie 2024, reprezintă 51,22% din sumele declarate la nivel național. „Totuși, cei mai mari 1424 de mari contribuabili dețin o pondere de 46,42% din sumele declarate la nivel național, iar cei 1064 care nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil reprezintă doar 4,8% din aceste sume. În acest context, cei 1064 contribuabili ce nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil au o pondere redusă a sumelor declarate bugetului general consolidat. Eliminarea acestor contribuabili din categoria marilor contribuabili permite DGAMC să își orienteze eforturile pentru  susținerea categoriei de contribuabili cu cel mai mare aport fiscal, oferind acestora servicii publice de o înată calitate. Nu trebuie neglijată nici reducerea sarcinilor ce revin contribuabililor, în sensul în care pentru cei 676 de contribuabili ce vor fi adminstrați drept contribuabili mijlocii, deplasarea la sediul organului fiscal (Administrațiile județene ale finanțelor publice) este mai facilă decât deplasarea acestora la sediul DGAMC din București”, menționează ANAF în Referatul de aprobare.

Diminuarea pachetului de mari contribuabil de la data de 1 iulie 2024 cu 1064 de societăți presupune majorarea corespunzătoare a numărului de contribuabili mijlocii ce vor fi administrați cu aceeași dată, de la maximum 20.000 contribuabili mijlocii la maximum 25.000 contribuabili mijlocii, astfel că se impune și modificarea OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Sprijin financiar în valoare de peste 51 milioane lei pentru crescătorii de bovine

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează plata aferentă ajutorului de stat în sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, aprobat de Guvern sub formă de grant în valoare de 100 euro/cap de animal.

Potrivit unui comunicat al instituției, suma plătită este în valoare de 51.027.656 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 3.945 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de stat și un efectiv de 103.433 capete bovine de carne și bubaline.

Grantul se acordă beneficiarilor cererilor de plată depuse și aprobate în baza OG nr.13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina.

Continuare

ECONOMIE

InvestEU și FEI sprijină investițiile agroalimentare durabile

Radio CECCAR FM

Fondul European de Investiții (FEI), susținut de Programul InvestEU, se angajează să acorde 40 milioane euro unui fond de investiții gestionat de Inoks Capital pentru sisteme alimentare durabile, inclusiv în România, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres. Obiectivul fondului este de a ajunge la o dimensiune țintă între 150 milioane euro și 300 milioane euro.

Acesta vizează consumul și producția alimentară durabilă, în special în statele membre ale UE din est și sud, inclusiv România, Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Spania. Fondul sprijină IMM-urile și micile întreprinderi din sectoarele agricol și alimentar. Companiile beneficiare vor viza aceste obiective de-a lungul întregului lanț valoric agroalimentar (agri-food), de la aprovizionare, producție și logistică la procesare, distribuție și reutilizarea deșeurilor.

„Programul InvestEU sprijină investițiile în întreaga Europă care vor stimula tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și mai durabilă. Mă bucur că acordul de astăzi va canaliza finanțarea către IMM-uri și micile întreprinderi, în sprijinul acestor obiective ale UE. Acesta este un exemplu foarte bun al modului în care InvestEU ajută afacerile mici și mijlocii să facă Europa mai verde și mai echitabilă, contribuind în același timp la creșterea durabilă și la securitatea alimentară”, a afirmat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Programul InvestEU oferă Uniunii Europene finanțare crucială pe termen lung, valorificând fonduri private și publice substanțiale pentru a sprijini o redresare durabilă. De asemenea, ajută la mobilizarea de investiții private pentru prioritățile de politică ale UE, precum Pactul verde european și tranziția digitală.

Programul are trei componente: Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.

Fondul InvestEU este implementat prin intermediul unor parteneri financiari care vor investi în proiecte folosind garanția UE de 26,2 miliarde euro. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, le va crește capacitatea de suportare a riscurilor și, astfel, va mobiliza investiții suplimentare de cel puțin 372 miliarde euro.

Continuare

Trending