Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) organizează, în a doua jumătate a anului 2024, o serie de sesiuni online de instruire gratuite pentru entitățile raportoare din diverse domenii.

Potrivit planului de activități de instruire, întâlnirile ONPCSB vor aborda legislația națională și europeană relevantă în domeniu, precum și instrumentele disponibile acestor categorii de entități pentru îndeplinirea obligațiilor și evitarea implicării în tranzacții suspecte.

Sesiunile de instruire din următoarea perioadă sunt programate astfel:

• marți, 16 iulie 2024, ora 10.00, pentru casele de amanet – instituții financiare nebancare înscrise în Registrul de evidență al Băncii Naționale a României;
• joi, 5 septembrie 2024, ora 10.00, pentru instituțiile financiare nebancare înscrise exclusiv în Registrul general al BNR și care nu au statut de instituție emitentă de monedă electronică;
• marți, 17 septembrie 2024, ora 10.00, pentru alte persoane care, în calitate de profesioniști, comercializează bunuri, inclusiv metale și pietre prețioase (numai în măsura în care efectuază tranzacții în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro);
• marți, 1 octombrie 2024, ora 10.00, pentru furnizorii de portofele digitale și furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare autorizați/înregistrați de Ministerul Finanțelor;
• miercuri, 2 octombrie 2024, ora 10.00, pentru furnizorii de servicii pentru societăți și fiducii, alții decât cei prevăzuți la art. 5 alin. (1) lit. e) și f) din Legea nr. 129/2019;
• marți, 8 octombrie 2024, ora 10.00, pentru dezvoltatorii imobiliari;
• miercuri, 9 octombrie 2024, ora 10.00, pentru furnizorii de servicii poștale autorizați de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, care prestează servicii de plată;
• joi, 10 octombrie 2024, ora 10.00, pentru entitățile care desfășoară efectiv activitățile menționate la art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 129/2019, conform codului CAEN 7022 – consultanță pentru afaceri și management;
• miercuri, 6 noiembrie 2024, ora 10.00, pentru casele de schimb valutar autorizate de Ministerul Finanțelor;
• marți, 5 noiembrie 2024, ora 10.00, pentru casele de amanet – instituții financiare nebancare înscrise în Registrul de evidență al Băncii Naționale a României;
• miercuri, 7 noiembrie 2024, ora 10.00, pentru agențiile imobiliare;
• marți, 12 noiembrie 2024, ora 10.00, pentru persoanele care comercializează opere de artă sau care acționează ca intermediari în comerțul cu opere de artă, inclusiv în zonele libere.

Pentru a participa la sesiunile de instruire ale ONPCSB, este necesară înregistrarea prealabilă pe site-ul instituției, la secțiunea Sesiuni de instruire – înregistrare. Linkurile de înregistrare vor fi publicate de ONPCSB în timp util.

După încheierea sesiunii, participanții vor primi confirmarea participării la instruire, transmisă automat de către sistem la adresa de e-mail utilizată pentru înscriere, se menționează în informarea ONPCSB.

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) își exprimă profunda preocupare față de recentele modificări ale legislației fiscale care vizează eTVA și extinderea obligativității utilizării facturării electronice și a raportării facturilor în scop fiscal pentru TVA. Aceste măsuri, dacă nu respectă principiul proporționalității, riscă să pună o presiune suplimentară semnificativă pe umerii firmelor mici și mijlocii, precum și pe profesioniștii contabili care au sarcina sprijinirii companiilor pentru conformare voluntară, care sunt deja suprasolicitate de cerințele birocratice existente.

Profesia contabilă, reprezentată de CECCAR, este la curent și susține pachetul de legislație „Norme în materie de TVA pentru era digitală” care, printre altele, are ca obiectiv modernizarea obligațiilor de raportare în materie de TVA, prin introducerea unor cerințe de raportare digitală, care vor standardiza informațiile ce se impun a fi transmise autorităților fiscale de către persoanele impozabile cu privire la fiecare tranzacție în format electronic. În același timp, va impune utilizarea facturării electronice pentru tranzacțiile transfrontaliere. Această abordare promite să sporească eficiența, să reducă birocrația și să combată evaziunea fiscală. Se va realiza, astfel, cadrul privind cerințele de raportare digitală (CRD) la nivelul UE, care să conducă la convergența sistemelor naționale de raportare digitală în interiorul UE.

Această reformă la nivel european este în primul rând despre sprijinirea antreprenorilor în sensul: eliminării birocrației, a sarcinilor administrative inutile ținând cont de principiul proporționalității, creșterii competitivității, a eficientei și impulsionării inovării prin transformarea digitală. Aceasta introduce un nou mecanism de raportare care să-l înlocuiască pe cel existent bazat pe declarații recapitulative, neadaptat la realitățile economiei digitale, fiind, totodată, un mecanism care să combată mai eficient evaziunea fiscală în materie de TVA.

La 8 decembrie 2022, după etapa în care s-au realizat evaluări ex-post, consultări cu părțile interesate și evaluări de impact, Comisia Europeană a propus un pachet de măsuri pentru a moderniza și pentru a face ca sistemul UE de taxă pe valoarea adăugată (TVA) să funcționeze mai bine pentru întreprinderi și să fie mai rezistent la fraudă, prin adoptarea și promovarea digitalizării. Printre acestea s-a aflat și propunerea de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește normele în materie de TVA pentru era digitală https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52022PC0701

Cerințele de raportare digitală au reprezentat unul dintre pilonii vizați de aceste măsuri, scopul fiind implementarea unui model de raportare tranzacție cu tranzacție, în timp real/cvasireal, bazat pe standardul european, care să înlocuiască sistemul existent bazat pe declarații recapitulative. Facturarea electronică (e-invoicing) ar deveni metoda implicită de facturare, iar conținutul standardizat al informațiilor care trebuie raportate ar avea ca scop realizarea interoperabilității sistemelor. Pentru fundamentarea propunerii de directivă s-au luat în calcul mai multe scenarii. În ceea ce privește raportarea TVA, opțiunile au variat de la o simplă recomandare de a introduce o CRD la nivelul UE și de a solicita date într-un format specific, până la introducerea CRD atât la nivelul UE, cât și la nivel național. Conform propunerii de directivă, analiza științifică a arătat că „cel mai bun echilibru în ceea ce privește opțiunile de politică în materie de eficacitate, proporționalitate și subsidiaritate ar fi atins prin îmbinarea introducerii CRD la nivelul UE, a unei dispoziții privind „furnizorul presupus” pentru sectorul serviciilor de închiriere de locuințe pe termen scurt și pentru sectorul transportului de persoane și asocierea dintre extinderea mai largă a OSS, taxarea inversă și IOSS obligatoriu pentru platforme.” Această concluzie nu împiedică însă statele membre să introducă CRD și la nivel național. În aceste condiții, însă, responsabilitatea statului membru care decide să introducă CRD la nivel național este și mai mare. Acesta trebuie să identifice o soluție care să nu se afecteze semnificativ raportul win-win dintre obiectivele antreprenorilor și cele ale autorităților fiscale. De asemenea, termenele de implementare au fost stabilite la cinci ani, de la momentul lansării propunerii de directivă și până la operaționalizarea efectivă, oferind astfel timp suficient pentru adaptare atât autorităților statului, cât și mediului de afaceri și profesioniștilor contabili.

Se preconizează că eliminarea declarațiilor recapitulative ca urmare a CRD va aduce un beneficiu net societăților implicate în tranzacții transfrontaliere. Cu toate acestea, întreprinderile care nu sunt active la nivel transfrontalier (marea majoritate a microîntreprinderilor și a entităților mici) ar suporta costuri legate de introducerea unei CRD.

Raportându-ne la acest cadru european de reformă, considerăm că prevederile ordonanțelor de urgență adoptate și publicate vineri, 21 iunie a.c., în Monitorul Oficial trebuie reevaluate. Considerăm că prevederile actelor normative invocate nu sunt conforme cu principiul proporționalității și depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor fiscale în materie de TVA.

CECCAR a fost invitat, în data de 26 iunie, la discuții de către ministrul finanțelor, Marcel Boloș. La aceste discuții au participat și funcționari din executivul ministerului. Propunerile CECCAR prezentate în cadrul întâlnirii au vizat:

1. Analiza oportunității de a extinde obligația utilizării e-factura și raportării acesteia și pentru tranzacțiile B2C cu termen de implementare 1 ianuarie 2025, în condițiile în care CRD la nivel european, conform propunerii de directivă, vizează extinderea acestei obligații de e-facturare DOAR la tranzacțiile intracomunitare B2B și doar pentru anumite tranzacții B2C, termenul de implementare propus fiind 1 ianuarie 2028, respectiv 5 ani de la data lansării propunerii de directivă, decembrie 2022. Mai mult decât atât, trebuie analizată redundanța raportării de date către autoritățile fiscale, având în vedere faptul că la nivel național există deja legislația care va obliga firmele, de la 1 ianuarie 2025, să realizeze raportarea SAF-T (Standard Audit File for Tax) – un standard internațional pentru schimbul electronic de date contabile fiabile de la organizații către autoritatea fiscală națională. Toate acestea în condițiile în care declarațiile recapitulative în scop de TVA existente rămân în vigoare.

PROPUNEM SĂ SE PROROGE ACEST TERMEN (1 IULIE 2025) PENTRU A SE VERIFICA DACĂ DATELE OBȚINUTE DIN RAPORTAREA SAF-T NU AR FI SUFICIENTE PENTRU ANALIZELE EFECTUATE DE MINISTER. ABIA DUPĂ ACEASTĂ ANALIZĂ EX-POST SĂ SE DECIDĂ DACĂ ESTE NECESARĂ EXTINDEREA LA TRANZACȚIILE B2C.

2. Introducerea instrumentului de precompletare a declarației de TVA și impunerea obligației justificării de către contribuabil, sub sancțiunea amenzii, a diferențelor dintre decontul precompletat și decontul depus, dacă acestea depășesc un anumit cuantum. Astfel, un instrument identificat de către Comisie prin propunerea de directiva să vină în sprijinul contribuabilului pentru acoperirea costurilor impuse de implementarea CRD – „întreprinderile care nu sunt active la nivel transfrontalier (marea majoritate a microîntreprinderilor și a entităților mici) ar suporta costuri legate de introducerea unei CRD. Aceste costuri ar putea fi parțial reduse prin introducerea unor servicii suplimentare la nivel național, cum ar fi precompletarea declarațiilor privind TVA” – este deturnat în legislația română, transformându-se într-o sarcină administrativă birocratică care induce costuri suplimentare prin obligarea contribuabilului la noi sarcini consumatoare de resurse.

PROPUNEM SĂ SE ABROGE ARTICOLUL PRIN CARE SE STABILEȘTE SĂ CADĂ ÎN SARCINA CONTRIBUABILULUI, SUB SANCȚIUNEA AMENZII, ÎNTOCMIREA UNEI NOTE JUSTIFICATIVE ȘI RAPORTAREA NECONCORDANȚELOR DINTRE DECONTUL PRECOMPLETAT DE TVA ȘI CEL DEPUS. DECONTUL PRECOMPLETAT DE TVA SĂ RĂMÂNĂ UN INSTRUMENT DE SPRIJIN PENTRU CONTRIBUABIL. OBLIGAȚIA DE A JUSTIFICA NECONCORDANȚELE SĂ FIE SOLICITATĂ DOAR DUPĂ CE ACURATEȚEA DATELOR DIN DECONTUL PRECOMPLETAT ESTE SUFICIENT DE BUNĂ ȘI ÎN URMA UNEI ANALIZE DE RISC. ACEASTĂ PROCEDURĂ SĂ SE APLICE DUPĂ DATA DE 1 IULIE 2025. ASTFEL, AUTORITATEA FISCALĂ VA PUTEA UTILIZA ÎN ANALIZA DE RISC DATELE DIN RAPORTAREA SAF-T.

3. Termenul de raportare în sistemul e-Factura să fie stabilit conform amendamentului propus de Parlamentul European la propunerea de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește normele în materie de TVA pentru era digitală, (https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-9-2023-0327_EN.html) respectiv termenul de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării în sistemele de contabilitate, respectând-se celelalte termene fiscale. Această propunere are logică, având în vedere că, în realitate, firmele mici nu au resursa umană specializată pentru această activitate. În multe cazuri, această activitate este realizată de persoana care se ocupă și de ținerea contabilității: fie este angajat cu timp parțial, fie este externalizată către un prestator, iar evidența contabilă se ține lunar, nu zilnic.

4. Diminuarea amenzilor, disproporționat stabilite. Stabilirea unui prag de semnificativitate al erorilor de la care să se aplice amenzi.

O abordare precipitată riscă să submineze beneficiile teoretice ale e-facturării, transformând ceea ce ar trebui să fie un instrument de simplificare, într-o povară suplimentară. Întreprinderile mici și mijlocii sunt deosebit de vulnerabile în fața acestor schimbări abrupte, având resurse limitate pentru a face față cerințelor adesea complexe și costisitoare. În acest sens, considerăm că este momentul coagulării competențelor tuturor părților interesate pentru a asigura un real succes al reformei raportării în scop de TVA. Specialiștii CECCAR își exprimă disponibilitatea de a răspunde pozitiv la orice solicitare de implicare și dialog venită din partea autorității competente în vederea elaborării proiectelor de reglementări.

Ministrul Economiei, Radu Oprea, a anunțat că Guvernul a aprobat ordonanța de modificare a legii minelor prin care se reglementează redeschiderea exploatărilor miniere neenergetice, precizând că aceste prevederi nu se referă la Roșia Montană, relatează Agerpres. „Am aprobat proiectul care se referă la legea minelor, la materialele neenergetice și fac această precizare pentru că se referă doar la cele neenergetice, pentru că avem un Regulament european 2024/1252 al Parlamentului European și al Consiliului – este din data de 11 aprilie 2024 și instituie un cadru pentru asigurare aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și modifică o sumedenie de regulamente europene. Am transpus în legea din România această posibilitate de a exploata materialele critice, cu un accent deosebit pe iazuri și pe halde”, a afirmat ministrul, după ședința Executivului. El a menționat că europarlamentarii români, membri în comisia de specialitate din Parlamentul European, au introdus acest amendament astfel încât să existe posibilitatea exploatării din iazuri și halde a materialelor care pot fi importante pentru economia României și pentru economia Uniunii Europene.

Radu Oprea a subliniat că acest lucru se va putea face „dacă există tehnologii prietenoase cu mediul și nu produc o poluare”, pentru a se rezolva o problemă de mediu care există în prezent în România privind iazurile de decantare și haldele.

„În același timp, am venit cu precizări referitoare la partea de posibilitate de valorificare a golurilor miniere din saline de către Compania Națională Salrom, astfel încât, din punct de vedere turistic, medical, să poată fi făcute investiții”, a adăugat ministrul.

Potrivit acestuia, există oportunitatea de a redeschide mineritul pentru materialele critice cu „o condiție esențială”, ca reprezentanții comunităților locale să fie implicați și să-și dorească acest lucru.

El a precizat că, dacă aceste condiții sunt îndeplinite și există tehnologii bune, prietenoase cu mediu, „mineritul din România în acest domeniu poate să reînceapă”, menționând că există în acest sens exemple de bună practică în țările nordice.

Întrebat unde s-a putea redeschide aceste activități miniere de exploatare a materialelor critice neenergetice, ministrul a răspuns: „Avem toate iazurile care astăzi sunt pe teritoriul României”. „Știm foarte bine că acolo unde există, spre exemplu, aur, există și alte metale rare. Nu știm astăzi în ce concentrație, în ce cantitate, dar prin noua lege putem să facem analize, să verificăm, să vedem ce concentrații sunt acolo, dacă prezintă interes și există tehnologii noi care să nu fie poluante și încep să fie astfel de tehnologii în piața globală, cu acordul comunităților locale, rezolvând o problemă de mediu, pentru că astăzi iazurile sunt o astfel de problemă, în marea lor majoritate, eu cred că poate să fie una dintre soluțiile bune. Am venit cu acest cadru legislativ ca să dăm această posibilitate. Dacă toate condițiile despre care vorbeam mai devreme sunt îndeplinite, atunci cu certitudine vom avea o astfel de exploatare minieră în România”, a explicat Radu Oprea.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, modificările introduse prin Ordonanța de Urgență aprobată vizează redeschiderea exploatărilor miniere neenergetice, continuarea activităților miniere pentru societățile în insolvență și valorificarea golurilor miniere din saline, pentru turism sau scopuri medicale.

„Concret, se instituie posibilitatea continuării activității miniere pentru societățile aflate în procedură de insolvență, prin păstrarea licenței în cadrul unui program de reorganizare, dar și posibilitatea dezvoltării și valorificării golurilor miniere din saline care pot fi utilizate din punct de vedere turistic sau medical”, precizează sursa citată.

Conform Executivului, „obiectivul modificării Legii minelor nr.85/2023 este de a reduce cheltuielile statului pentru ecologizare, generarea de beneficii economice și sociale, inclusiv crearea de locuri de muncă și atragerea de investiții”.

„Măsura de redeschidere a unor mine cu activitatea sistată prin hotărâri ale Guvernului descarcă parțial sau total statul român de cheltuieli pentru ecologizare, cu posibil impact transfrontalier, cheltuielile cu protecția mediului, care au ca scop final redarea unor mari suprafețe de teren în circuitul economic și tot ceea ce înseamnă regenerarea socio-economică a comunităților învecinate, reintegrarea peisagistică a zonelor și refacerea bio-diversității sunt transferate către agenții economici care vor face exploatarea”, mai precizează Guvernul.

De asemenea, modificările sunt necesare întrucât forma inițială a Legii minelor nu permitea reofertarea perimetrelor cu activitate încetată, înainte și după terminarea lucrărilor de închidere și nu reglementa regimul utilizării golurilor miniere și nici regimul apelor provenite natural din perimetrele miniere aprobate la închidere definitivă și care sunt supuse procesului de monitorizare post închidere.

Guvernul mai arată că resursele minerale secundare depozitate în iazuri de decantare sau halde de steril prezintă un potențial foarte ridicat de valorificare industrială prin recuperarea metalelor prețioase, critice și utile de bază (Au, Ag, Cu, Pb, Zn, Fe, Mn, W, Mo etc.) pentru care au fost deschise exploatările sau a unor elemente care au intrat recent în sfera de interes a valorificării industriale (Ge, In, Te, Cd, Sb), prin utilizarea mineralelor însoțitoare (cuarț, feldspat, minerale argiloase) sau prin folosirea unor tipuri de reziduuri ca amelioratori pentru soluțiile sărace (de exemplu în cazul unor halde ale minelor de cărbune).