Paolo Gentiloni prezintă prioritățile fiscale ale Comisiei Europene

La 5 martie a.c., comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a ținut un discurs în care a stabilit prioritățile Comisiei Europene în ceea ce privește politica fiscală a UE. Comisarul a pus accent pe necesitatea de a moderniza Directiva privind impozitarea energiei (ETD) drept instrument fiscal de sprijin a Pactului ecologic european. Acesta a mai sugerat și eliminarea subvențiilor inerente pentru combustibilii fosili și a scutirilor de impozite aplicate în industria aviatică și maritimă. Această măsură ar trebuie completată de mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, menit să contracareze riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, prin aplicarea unor taxe pe carbon la frontiere pentru a împiedica poluarea generată de anumite procese tehnologice să se extindă. Pentru ca aceste propuneri să fie aprobate, comisarul a declarat că este pregătit să invoce prevederile tratatelor UE care permit ca o lege în domeniul fiscal să fie adoptată cu majoritate calificată și nu cu unanimitate.

În ceea ce privește impozitarea digitală, comisarul a repetat faptul că obiectivul principal este atingerea unei soluții globale la nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)/G20. Cu toate acestea, comisarul european a declarat că în cazul în care nu se va ajunge la un consens global, Comisia Europeană va propune viziunea UE cu privire la impozitarea companiilor, care include relansarea propunerii de crearea a unei baze fiscale comune consolidate pentru companii (CCCTB).

În cadrul discursului, Paolo Gentiloni a menționat și faptul că normele UE privind transparența trebuie să corespundă „economiei la cerere” („platform economy”) care se dezvoltă cu rapiditate. Acesta a confirmat faptul că, vara aceasta, Comisia Europeană va întocmi o propunere în acest sens ca urmare a consultării publice care se desfășoară în prezent pe marginea modalităților de consolidare a cadrului schimburilor de informații în domeniul fiscal.

În ceea ce privește concurența fiscală, comisarul susține cu tărie idea de impozitare minimă efectivă. Mai mult decât atât, Comisia intenționează să actualizeze Codul de conduită în domeniul impozitării companiilor.

Spre finalul discursului său, comisarul a menționat că în prezent Comisia elaborează un set de propuneri de reducere a dublei impozitări, de prevenire și soluționare a litigiilor de contencios administrativ, de consolidare a cooperării între autoritățile și contribuabilii din Europa și de simplificare a normelor în materie de TVA ale UE, acestea urmând să fie emise anul viitor. În cele din urmă, Paola Gentiloni a declarat că în luna iunie a acestui an Comisia va finaliza planul de acțiune referitor la combaterea evaziunii fiscale și asigurarea conformității.

Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală (DG TAXUD) a Comisiei Europene solicită feedback cu privire la impozitarea energiei și simplificarea sistemului fiscal

La 4 martie a. c., Comisia Europeană a emis trei cereri prin care solicită feedback din partea cetățenilor și a părților interesate cu privire la posibila evoluție a cadrului UE de impozitare a energiei și a modalităților de simplificare a conformității fiscale și de combatere a fraudei. Evaluarea impactului inițial al revizuirii Directivei privind impozitarea energiei (ETD) are scopul de a realinia ETD cu obiectivele politice UE, abordând persistența subvențiilor pentru combustibilii fosili. Evaluarea impactului inițial al mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor are ca scop reducerea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, prin aplicarea unor taxe pe carbon la frontiere. Aceste inițiative vor fi urmat de două consultări publice și de propuneri de directive în prima jumătate a anului 2021.

O a treia inițiativă reprezintă o foaie de parcurs cu privire la un plan de acțiune pentru combaterea fraudei fiscale și simplificarea sistemului fiscal, care ar trebui lansat în iunie 2020. Planul de acțiune va lua forma unui comunicat și va fi însoțit de o propunere de amendare a Directivei 2011/16/UE cu scopul de a consolida schimburile de informații și de a facilita fluxul datelor de la platformele digitale la autoritățile fiscale.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat împotriva sistemului de penalități impus de taxa pe publicitate din Ungaria

La 3 martie a.c., Marea Cameră a CJUE a declarat că sistemul de penalități impus de taxele pe publicitate din Ungaria încalcă principiul libertății de furnizare a serviciilor stabilit în temeiul Articolului 56 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE). În cazul judecat de către CJUE, Google Ireland nu și-a respectate obligația de a depune o declarație fiscală cu privire la taxa pe publicitate din Ungaria. Conform sistemului de penalități aferente aceste taxe, compania Google Ireland a primit o amendă de 31.000 euro, iar după câteva zile încă o amendă suplimentară în valoare de 3.100.000 euro. Potrivit constatărilor CJUE, acest sistem de penalități permite amenzi mult mai mari decât cele aplicate pentru încălcarea legislației de către un furnizor de servicii publicitare din Ungaria (fapt ce ar face obiectul dispozițiilor generale ale legislației fiscale naționale). Prin urmare, Curtea a concluzionat că diferența de tratament constituie o restricție a libertății de furnizare a serviciilor și o încălcare a Articolului 56 al TFUE.

Impozitul pe cifra de afaceri aplicat în sectoarele de telecomunicații și comerț cu amănuntul din Ungaria este în conformitate cu legislația UE

La 3 martie a.c., CJUE a decis că taxele speciale pe cifra de afaceri aplicate în Ungaria asupra operatorilor de telecomunicații (cazul Vodafone) și companiilor din sectorul comerțului cu amănuntul (cazul Tesco) sunt compatibile cu principiile libertății de constituire și cu Directiva TVA. Curtea a hotărât că din moment ce toate companiile din Ungaria care activează în sectoarele respective trebuie să plătească taxele în cauză, legislația maghiară nu discriminează în mod direct companiile deținute de persoane din alte state membre. CJUE a analizat faptul că persoanele cărora li se aplică taxe mai mari proveneau predominant din alte state membre. În acest sens, CJUE a constat faptul că taxele speciale care au crescut (brusc) nu constituie, în mod inerent, o discriminare în funcție de reședința sediului social al companiilor. În ultimul rând, în ceea ce privește cazul Vodafone, Curtea a hotărât că taxa aplicată nu prezintă caracteristicile unei taxe pe valoare adăugată și, în consecință, nu pune în pericol buna-funcționare a sistemului TVA al UE și, prin urmare, este compatibil cu Directiva TVA.