Luni, 3 iulie, Comisia Europeană și-a publicat Raportul anual privind fiscalitatea pentru anul 2023, care evaluează tendințele recente din sistemele fiscale europene și identifică modul în care politica fiscală, implementarea măsurilor fiscale sau conformitatea în domeniul fiscal ar putea fi îmbunătățite. Raportul arată că, în 2021, veniturile fiscale în termeni absoluți au constituit 40,6% din produsul intern brut (PIB) la nivelul UE, cu 0,6% mai mult decât în 2020. Totodată, UE se bazează într-o mare măsură pe impozitarea muncii care generează peste jumătate din toate veniturile fiscale pentru cele 27 de state în fiecare an. TVA reprezintă, de asemenea, o sursă semnificativă de venituri, crescând de la 6,9% din PIB în 2020 la 7,4% din PIB în 2021. Veniturile din impozitul pe profiturile companiilor ca procent din PIB au crescut de la circa 2,4% în 2020 la 3% în 2021. Taxele de mediu au rămas neschimbate la 2,2% din PIB în UE atât în 2020, cât și în 2021. Raportul pentru anul 2023 se concentrează pe discutarea și analizarea structurii fiscale și a modului de reproiectare a sistemelor fiscale în contextul schimbărilor structurale, cum ar fi schimbările demografice, digitalizarea, globalizarea, inechitățile, schimbările climatice și degradarea mediului. În aceeași zi, DG TAXUD a Comisiei Europene și-a prezentat raportul în cadrul unui eveniment online.

Comisia Europeană cuantifică progresul realizat legat de Pilonul I

Într-un raport publicat vineri, 30 iunie, Comisia Europeană a salutat progresul înregistrat până acum și a făcut apel la toți participanții să facă un efort final pentru a ajunge la un acord legat de Convenția multilaterală (MLC) privind realocarea drepturilor de impozitare (așa-numitul Pilon I OCDE). În special, raportul precizează că normele privind măsura Amount A care par să se bucure de acordul membrilor Grupei de lucru privind Economia Digitală (TFDE) sunt transpuse în prevederi care vor fi incluse în MLC și într-o Declarație explicativă a Secretariatului OCDE. Totuși, activitatea tehnică a TFDE nu este încă finalizată, numeroase ședințe fiind programate în următoarele săptămâni pentru a discuta și a conveni asupra mai multor subiecte: – eliminarea dublei impozitări; sfera de siguranță pentru profiturile generate din activități de comercializare și distribuție și tratamentul impozitelor reținute la sursă; – înghețarea și eliminarea impozitelor privind serviciile digitale și alte măsuri unilaterale similare relevante; – implementarea unei scutiri autonome pentru întreprinderile naționale și excluderi pentru veniturile din industria de apărare; – precum și condiția pentru intrarea în vigoare. Secretariatul OCDE își propune să finalizeze activitatea tehnică până la 10-12 iulie și să prezinte pachetul care include MLC și Declarația explicativă. Cu toate acestea, se preconizează că ceremonia de semnare a MLC va avea loc la sfârșitul lui 2023. Secretariatul OCDE plănuiește, totodată, să obțină un acord preliminar în iulie referitor la principalele componente ale măsurii Amount B care fac obiectul unei etape de validare ce se va desfășura până la sfârșitul lui 2023. Comisia a subliniat că va face tot posibilul să asigure o implementare promptă și consecventă a Pilonului I la nivelul UE.

Apelul la contribuții al Comisiei Europene privind noi măsuri pentru consolidarea cooperării administrative în domeniul TVA

Joi, 6 iulie, Comisia Europeană a publicat un apel la contribuții legat de o nouă propunere privind un amendament la Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului din 7 octombrie 2010 privind cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată, care va fi prezentat în cel de-al doilea trimestru din 2024. Comisia explică faptul că este în desfășurare o evaluare a Regulamentului și că, până acum, constatările inițiale arată că frauda în materie de TVA și colectarea plăților restante de TVA rămân două probleme importante, în special frauda transfrontalieră în materie de TVA. Totodată, Comisia este de părere că normele actuale nu valorifică suficient soluțiile digitale și că este nevoie de o modernizare. În special, Comisia dorește să consolideze cooperarea administrațiilor fiscale cu Eurofisc, Europol, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Parchetul European (EPPO), precum și cooperarea dintre aceste agenții. De asemenea, Comisia analizează opțiunea de a introduce sisteme de reacție rapidă care să gestioneze numerele de identificare în scopuri de TVA care pot fi folosite în frauda transfrontalieră în materie de TVA, consolidarea colectării plăților de TVA care rămân neefectuate în baza One Stop Shop și Import One Stop Shop, precum și transferarea sumelor aferente rambursărilor de TVA către un alt stat membru atunci când există impozitare dublă, TVA neplătită sau alte debite fiscale. Părțile interesate pot trimite comentarii cu privire la apelul la contribuții lansat de Comisie până la 3 august.

Obiectivele președinției spaniole în domeniul fiscalității

Mandatul Spaniei la Președinția Consiliului UE a început sâmbătă, 1 iulie. Aceasta și-a publicat agenda de întâlniri și programul complet, în care precizează că va „urgenta povara pentru persoane și companii și pentru a combate evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale”. În timpul semestrului care se încheie la 31 decembrie, președinția spaniolă va începe lucrările la propunerea Întreprinderile din Europa: Cadru pentru impozitarea veniturilor (BEFIT), preconizată pentru publicare la 12 septembrie. Președinția anticipează o primă dezbatere politică cu privire la această propunere în cadrul ședinței Ecofin din 17 octombrie. Totodată, va relua activitatea privind Directiva care stabilește norme pentru prevenirea utilizării abuzive a companiilor fictive (UNSHELL), cu scopul de a obține un acord în cadrul Consiliului Ecofin din 9 noiembrie. Un acord legat de UNSHELL ar permite Comisiei Europene să-și prezinte propunerea SAFE privind planificarea fiscală agresivă. De asemenea, președinția spaniolă își propune să obțină un acord privind pachetul TVA în era digitală (ViDA), prezentat în decembrie 2022. În ceea ce privește propunerea recentă legată de un nou cadru general pentru inițiativa „Rambursarea mai rapidă și mai sigură a impozitelor reținute la sursă” (FASTER) și pachetul ajustat de noi resurse proprii, președinția spaniolă anticipează doar un raport de progres.

Eurodeputații analizează rolul politicii fiscale în vremuri de criză

Proiectul de raport din proprie inițiativă al comisiei ECON privind rolul politicii fiscale în vremuri de criză a fost publicat recent. Redactat de eurodeputata Kira Marie Peter-Hansen (Partidul Verde/Alianța Liberă Europeană, Danemarca), acesta se concentrează pe efectele negative cele mai puternice pe care criza generată de COVID-19 le-a avut asupra societăților din UE și care dintre soluțiile la aceste efecte se regăsesc într-un sistem de impozitare mai solid și mai just. „Deși nu totul se poate rezolva prin reforme fiscale, un sistem fiscal funcțional și bine-proiectat poate asigura societăți sănătoase în care venitul și averea sunt distribuite just, munca este apreciată într-o economie fără emisii de carbon, discriminările explicite și implicite pe bază de gen sunt combătute, iar guvernele au mijloacele de a răspunde la provocările noastre comune”, transmite dna Peter-Hansen. Raportul propune în special implementarea următoarelor: – un impozit permanent pe profitul excedentar în toate sectoarele, în contextul dovezilor tot mai numeroase care indică faptul că inflația este în parte alimentată de profituri; – un impozit cu caracter prohibitiv la nivelul UE pentru avioanele private pentru a compensa nivelurile ridicate ale emisiilor de dioxid de carbon; – un impozit pe carbon care să asigure respectarea principiului „poluatorii trebuie să plătească”; – un impozit progresiv pe avere, similar acordului global OCDE/G20 pentru corporații. Votul pentru raport din comisia ECON este programat la 24 octombrie, iar votul în plen la 11 decembrie 2023.

Nota Observatorului fiscal al UE legată de noua resursă proprie privind profiturile întreprinderilor

Observatorul fiscal al UE a analizat perimetrul și a furnizat estimări ale veniturilor pentru fiecare țară în parte pentru noua resursă proprie statistică temporară legată de profiturile companiilor, într-un document de lucru publicat marți, 4 iulie. Contribuția propusă aferentă profiturilor companiilor ar corespunde unei rate de 0,5% aplicate unei „variabile statistice” a profiturilor întreprinderilor din evidențele naționale, adică surplusul de exploatare brut așa cum este definit de Sistemul european de conturi din 2010 pentru corporațiile financiare și nefinanciare. Documentul de lucru a evaluat contribuția propusă aferentă profiturilor companiilor ca fiind bună din punct de vedere al potențialului de generare de venituri și simplitate, precum și completă din punct de vedere al mobilizării rapide. Veniturile totale proiectate utilizând datele din 2021 sunt cuprinse între 3,5 și 17,7 miliarde de euro în funcție de rata utilizată. În mod nesurprinzător, statele membre cu cele mai mari economii vor fi cei mai mari contribuabili în termeni absoluți (Germania, Franța, Italia și Spania), au constatat autorii. În termeni relativi însă, statele membre cu o cotă mai mare a profiturilor întreprinderilor din totalul veniturilor fiscale vor fi cei mai mari contribuabili (de exemplu, Irlanda și Luxemburg).

Declinarea responsabilității:

Acest buletin de știri conține informații despre politicile fiscale europene și evoluțiile colectate din documente oficiale, audieri, conferințe și presă. Acesta nu reflectă poziția oficială a ETAF și nici nu ar trebui să fie considerat drept declarație scrisă în numele ETAF.