Decizii-cheie ale Comisiei ECON: un nou președinte și o subcomisie permanentă pentru probleme fiscale

În data de 16 septembrie a.c., la Strasbourg, membrii Comisiei pentru Afaceri Economice și Monetare (ECON) din Parlamentul European au ales-o prin aclamație pe Irene Tinagli (S&D, Italia) în funcția de președinte al Comisiei. Având un parcurs academic, Irene Tinagli deține un doctorat în politici publice și administrație la Universitatea Carnegie Mellon din Pittsburgh și o specializare suplimentară în dezvoltare economică și inovare. Membru al Parlamentului italian din 2013, Irene Tinagli a fost aleasă europarlamentar în 2019.

De asemenea, deputații Comisiei ECON au ajuns la un acord de principiu cu privire la crearea unei subcomisii permanente pentru probleme fiscale. Există încă incertitudini referitoare la mandatul subcomisiei, Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană făcând eforturi pentru a se concentra pe combaterea evaziunii fiscale, a infracțiunilor financiare și a spălării banilor, în timp ce alte grupuri politice iau în considerare posibilitatea ca subcomisia să emită avize asupra textelor legislative. Discuțiile privind mandatul și componența subcomisiei se vor extinde pe parcursul a două săptămâni înainte ca grupurile politice să revină la Conferința președinților de Comisii a Parlamentului European pentru aprobarea finală.

Evaluarea Comisiei privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal

La 16 septembrie a.c., Comisia Europeană a publicat o Evaluare a Directivei Consiliului 2011/16 / UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal. Evaluarea evidențiază faptul că normele privind schimbul automat de informații între statele membre sunt utile, deși admite că nu toate statele membre utilizează aceste instrumente în același mod. La ora actuală, țările UE primesc mult mai multe informații care pot contribui la lupta împotriva fraudei și evaziunii fiscale. În 2017, de exemplu, statele membre au făcut schimb de informații despre aproape 18.000 de decizii fiscale avansate privind companiile multinaționale. Prin urmare, Comisia încurajează statele membre să continue cooperarea și să utilizeze schimbul de informații într-un mod mai eficient. În cele din urmă, Comisia solicită statelor membre să strângă dovezi cantitative mai bune asupra costurilor și beneficiilor intervenției pentru a contribui la o evaluare mai aprofundată a punerii în aplicare a Directivei pe viitor.

 Deciziile fiscale privind 39 de companii belgiene examinate de Comisia Europeană

Luni, 16 septembrie a.c., Comisia Europeană a început o serie de investigații aprofundate pentru a stabili dacă deciziile fiscale privind profitul excedentar emise de autoritatea fiscală belgiană pentru 39 de companii multinaționale între anii 2005 și 2014 le-au oferit acestora un avantaj neloial. Anchetele se succed Hotărârii Tribunalului din 14 februarie 2019 prin care se anulează decizia Comisiei care stipula că hotărârile fiscale care au făcut parte dintr-o schemă de ajutor pusă în aplicare de Belgia au fost ilegale în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Tribunalul a decis că executivul european a evaluat greșit că legislația din Belgia privind profitului excedentar constituie o schemă de ajutor. Regimul fiscal al profitului excedentar a redus profitul impozabil al companiilor prin actualizarea așa-numitului „profit excedentar” care se presupune că rezultă prin participarea la un grup multinațional. Profitul excedentar este determinat prin: (i) estimarea „profitului mediu” al unei companii autonome care desfășoară activități comparabile pe baza unei metodologii a prețurilor de transfer; (ii) scăderea profitului înregistrat de entitatea belgiană prin acel „profit mediu”. Această metoda de calcul pleacă de la premisa că multinaționalele obțin „profit excedentar” ca urmare a  participării la un grup multinațional (de exemplu, datorită sinergiilor, economiilor de scară, reputației, rețelelor de clienți și furnizori, accesului la piețe noi). În practică, hotărârile au dus la scutirea de la impozitare cu mai mult 50% și, în unele cazuri, până la 90% a profitului contabil al acestor companii.

Ministrul german al Finanțelor relansează Raportarea publică defalcată pe țări

La 13 septembrie a.c., ministrul german al Finanțelor, Olaf Scholz a anunțat pe Twitter că, împreună cu ceilalți miniștri SPD se angajează să sprijine propunerea de Raportare publică defalcată pe țări (CbCR). Pe baza Acțiunii 13 a proiectului BEPS al OCDE, CbCR a fost implementată în 2016 în Germania, definind, în același timp, canale de partajare a rapoartelor cu autoritatea fiscală și cele dintre autoritățile fiscale germane și celelalte autorități fiscale naționale. Întrebarea cu privire la măsura în care rapoartele ar trebui să fie puse la dispoziția publicului rămâne controversată: Comisia Europeană și Parlamentul European fiind în favoarea acestei decizii, în timp ce, până la acest moment, Guvernul German se opune acestei decizii. Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene s-a angajat să încerce să facă progrese în această privință.

O imagine a statisticilor privind Procedura de acord reciproc (MAP) a OCDE

În data de 16 septembrie, OCDE a lansat Statisticile privind procedura de acord reciproc din 2018 (MAP), care acoperă 89 de jurisdicții și aproape toate cazurile MAP din întreaga lume. Statisticile arată că inventarul global continuă să crească în special datorită creșterii cazurilor care vizează prețurile de transfer, unde numărul de cazuri închise crește cu un ritm mai lent față de numărul de cazuri inițiate. Mai mult, cazurile care vizează prețurile de transfer tind să dureze mai mult (în medie 33 de luni în 2018) decât alte cazuri (14 luni), în timp ce perioada medie de soluționare a unui caz variază semnificativ în funcție de țară, aceasta situându-se între 2 și 66 de luni. Analiza arată, de asemenea, că majoritatea cazurilor închise au avut ca rezultat un acord prin care dubla impozitare a fost eliminată în totalitate în anul 2018.

Buletinul de știri în limba engleză poate fi consultat pe site-ul ETAF.