Poziția UE privind cooperarea fiscală la nivelul ONU

Uniunea Europeană a reacționat la concluziile raportului secretarului general al ONU publicat la 26 iulie 2023, care explorează diverse opțiuni pentru îmbunătățirea cooperării fiscale internaționale cu accent pe incluziune. Într-un document aprobat de ambasadorii statelor membre UE miercuri, 27 septembrie, UE începe prin a preciza faptul că își păstrează angajamentul față de activitatea curentă a Cadrului Incluziv al OCDE/G20 privind soluția pe doi piloni. „Având în vedere activitatea și progresul impresionante realizate deja și efortul continuat pentru a avansa prin intermediul Cadrului Incluziv al OCDE/G20 cu privire la BEPS, este important să continuăm să dezvoltăm aceste standardele globale din domeniul fiscal și să evităm dublarea activității sau rezultatele inconsecvente”, este precizat în raport. Acestea fiind spuse, statele membre reacționează la trei opțiuni propuse în raport: o convenție multilaterală cu forță juridică în domeniul fiscal, o convenție cadru cu forță juridică în domeniul cooperării fiscale internaționale și un cadru general fără forță juridică pentru cooperarea fiscală internațională. UE respinge opțiunile 1 și 2 întrucât ar risca să genereze dublarea activităților în desfășurare sau finalizate legate de cadrul general global existent în domeniul fiscalității. Printre cele trei opțiuni propuse în raport, UE ar putea analiza opțiunea 3, adică a lucra la nivelul ONU la o agendă multilaterală fără forță juridică pentru acțiuni coordonate. Totuși, o astfel de agendă ar trebui elaborată într-o astfel de măsură încât să evite dublarea acordurilor fiscale internaționale și să aducă beneficii concrete țărilor participante, facilitând progresul paralel și susținut la nivelul OCDE, este menționat în document.

Recomandarea privind drepturile contribuabililor va fi lansată la o dată ulterioară, transmite Comisia

Într-un răspuns scris adresat eurodeputaților publicat miercuri, 27 septembrie, Comisarul european pe probleme fiscale, Paolo Gentiloni, a asigurat că Comisia plănuiește să revină asupra anunțului său din 2021 cu privire la o recomandare pentru statele membre pentru a îmbunătăți situația contribuabililor și a simplifica obligațiile fiscale, dar la o dată ulterioară. Recomandarea a fost într-adevăr anunțată în Planul de acțiune al Comisiei din 2021 pentru impozitarea justă și simplă care susține strategia de redresare. În perioada martie-iunie 2021, Comisia a desfășurat consultarea publică aferentă. Totuși, doi ani mai târziu, nu se întrevede nicio propunere, ceea ce a determinat numeroși eurodeputați să întrebe Comisia care sunt intențiile referitor la această inițiativă. Potrivit acestor eurodeputați, ar fi „benefic să se contrabalanseze volumul mare al legislației fiscale, care întotdeauna creează costuri pentru indivizi și întreprinderi, cu o nouă inițiativă care se concentrează pe protejarea drepturilor contribuabililor”. Într-un răspuns scris, comisarul Gentiloni subliniază că Comisia a adoptat recent un pachet-cheie de inițiative fiscale pentru a reduce costurile de conformitate fiscală atât pentru întreprinderile mari, transfrontaliere (BEFIT), cât și pentru a acorda întreprinderilor mici și mijlocii care operează transfrontalier opțiunea de a interacționa cu o singură administrație fiscală – aceea a sediului social – în loc de a fi nevoie să se conformeze cu mai multe sisteme fiscale din UE.

Studiu al Parlamentului European privind măsurile fiscale ca răspuns la criza COVID-19

Un studiu comandat de subcomisia FISC a Parlamentului European și publicat vineri, 22 septembrie, arată că statele membre au redus sarcina fiscală pentru întreprinderi ca răspuns la pandemia de COVID-19, dar nu au redus numărul de persoane care se află în risc de sărăcie. Studiul furnizează o analiză cuprinzătoare a impactului măsurilor fiscale naționale implementate ca răspuns la pandemia de COVID-19 pentru a pune la dispoziție recomandări de politică pentru modul de tratare a viitoarelor crize în mod eficient. Cu privire la veniturile personale, reformele s-au concentrat pe modificările permanente ale ratei de impozitare, atât majorări, cât și scăderi, precum și reduceri temporare ale bazei fiscale, potrivit studiului. Cu privire la impozitele corporative, au avut loc modificări ale bazei fiscale, care au generat scăderi și beneficii fiscale. Au fost adoptate alte politici, cum ar fi scăderea taxei pe valoarea adăugată (TVA) în majoritatea statelor. Totuși, inițiativele de politică care își propun să modifice sistemul fiscal nu au prezentat o paritate mai ridicată a puterii de cumpărare, potrivit studiului. Similar, introducerea politicilor care îi vizează pe cei cu venituri scăzute nu a permis ca numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie să se reducă. Este imperativ să se analizeze atent natura crizei, sustenabilitatea fiscală, impactul social și obiectivele de politică din procesul decizional, afirmă autorii. Flexibilitatea și adaptabilitatea sunt esențiale, permițând ajustări pe baza naturii și gravității crizei, concluzionează aceștia.

S-a deschis procedura de depunere a aplicațiilor pentru găzduirea AMLA

Începând de joi, 28 septembrie, orașele europene își pot depune oficial aplicațiile pentru a găzdui viitoarea autoritate europeană pentru combaterea spălării banilor (AMLA). Apelul la aplicații include detalii privind procedura de aplicare, inclusiv criteriile de selecție, formularul de aplicare care trebuie utilizat de statele membre și specificațiile tehnice pentru sediul AMLA. Mai multe state membre și-au exprimat deja dorința de a găzdui AMLA înainte de lansarea apelului la aplicații. Orașele candidate declarate până în prezent, potrivit raportărilor, sunt Paris, Frankfurt, Viena, Vilnius, Madrid, Dublin, Bruxelles, Roma și Luxemburg. Amsterdam s-ar fi aflat, de asemenea, pe listă, dar Țările de Jos s-au retras în cele din urmă. În iunie 2022, Curtea Europeană de Justiție a stabilit că selectarea orașelor gazdă a agențiilor europene ar trebui să facă parte din procedura legislativă obișnuită, în care Parlamentul și Consiliul au putere egală în calitate de co-legiuitori. Parlamentul European și Consiliul UE au convenit asupra criteriilor pentru alegerea orașului care va găzdui AMLA. „Acum că Parlamentul are un cuvânt egal de spus în selectarea orașului-gazdă, vom insista pentru un proces de selectare transparent pe măsură ce înaintăm, în care candidații își vor prezenta ofertele în cadrul audierilor”, au declarat co-raportorii eurodeputații Emil Radev (Partidul Popular European, Bulgaria) și Eva Maria Poptcheva (Partidul Renew Europe, Spania) într-un comunicat de presă. Legea care înființează AMLA este parte a unui pachet mai extins de măsuri pentru combaterea spălării banilor, în prezent negociat de Parlamentul European și Consiliu.

Comisia Europeană face apel la Ungaria să transpună corect AMLD5

Joi, 28 septembrie, Comisia Europeană a decis să deschidă o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin transmiterea unei scrisori oficiale de notificare către Ungaria pentru transpunerea incorectă a celei de-a cincea directivă privind combaterea spălării banilor (AMLD5). Comisia Europeană a identificat un caz de transpunere incorectă a directivei în legislația națională legat de obligația de a înregistra, autoriza sau reglementa furnizorii de servicii. Într-adevăr, în baza legislației ungare, nu există nicio dispoziție de a înregistra sau autoriza furnizorii de servicii de conversie pentru monedele virtuale și monedele fiduciare. Ungaria are la dispoziție două luni pentru a oferi un răspuns satisfăcător referitor la această transpunere incorectă ori Comisia poate decide să continue procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

IASB a modificat Standardul de contabilitate pentru IMM-uri al IFRS ca urmare a reformei fiscale internaționale

International Accounting Standards Board (IASB) a emis vineri, 29 septembrie, modificările la Standardul de contabilitate pentru IMM-uri al IFRS, pe baza amendamentelor la IAS 12 Impozitul pe profit emise în mai 2023. Aceste amendamente au rezultat în urma introducerii normelor standard ale Pilonului II OCDE și au fost solicitate de urgență de părțile interesate afectate.  Concret, acestea furnizează scutirea temporară de la contabilizarea impozitelor amânate generate de implementarea normelor standard ale Pilonului II. Totodată, amendamentele clarifică faptul că standardul impune companiilor să aplice standardul pentru a prezenta informații care permit utilizatorilor situațiilor financiare să evalueze natura și impactul financiar al consecințelor impozitului pe venit impus de legislația Pilonului II. Companiile pot beneficia de excepția temporară din acest amendament imediat. Pentru a face acest lucru, acestea trebuie să furnizeze prezentările de informații stabilite în amendamente pentru perioadele de raportare anuale care încep la 1 ianuarie 2023 sau ulterior acestei date.

Raportul OCDE pentru anul 2023 privind administrarea fiscală a fost publicat

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a publicat miercuri, 27 septembrie, raportul său pentru anul 2023 privind administrarea fiscală. Acesta subliniază progresul semnificativ pe care administrațiile fiscale le-au realizat în livrarea beneficiilor pentru conformitatea fiscală a contribuabililor realizată prin utilizarea transformării digitală. Declarațiile fiscale, plățile online și depunerea anticipată parțială sau totală a declarațiilor fiscale reprezintă acum un lucru obișnuit pentru 85% dintre persoanele fizice și 95% dintre întreprinderile care își depun declarațiile electronic. Peste 60% dintre administrații pun la dispoziție asistenți virtuali sau digitali pentru a răspunde la întrebările contribuabililor și a sprijini depunerea declarațiilor pe cont propriu, cu aproape 30% mai mult decât în 2018, potrivit raportului. Disponibilitatea tot mai mare a datelor și partajarea tot mai extinsă a acestora arată că aceste abordări pot fi extinse la alte surse de venit și alte categorii de contribuabili, inclusiv depunerea anticipată a declarațiilor fiscale privind impozitul pe profit și taxa pe valoare adăugată, în unele cazuri, potrivit OCDE.

Tribunalul European anulează recuperarea ajutorului de stat acordat de Spania

Tribunalul European a decis miercuri, 27 septembrie, să anuleze decizia din 2014 a Comisiei Europene care a constatat că normele din Spania pentru acordarea deducerilor pentru fondul comercial generat de achiziția de acțiuni indirecte în companiile holding nerezidente reprezintă un ajutor de stat ilegal. Faptul că în decizia sa din 2014 Comisia a ordonat recuperarea întregului ajutor acordat în baza schemei, constituie, potrivit Curții, retragerea unor decizii legale, în măsura în care deciziile inițiale au acoperit deja achiziția indirectă de acțiuni și le-a acordat beneficiul protecției așteptărilor legitime. Deși Comisia a fost îndreptățită să adopte acea decizie, a săvârșit o eroare de drept refuzând să recunoască că a existat o așteptare legitimă similară celei recunoscute în deciziile inițiale în favoarea beneficiarilor schemelor de ajutor cu privire la achizițiile indirecte de acțiuni ale acestora, a concluzionat Tribunalul.

Blocați agenda: Conferința ETAF privind soluția OCDE pe doi piloni din 29 noiembrie 2023

29 noiembrie 2023

Conferința ETAF

De la acord la implementare: în ce stadiu ne aflăm cu soluția pe doi piloni a OCDE?

15:00 – 17:00

@ Thon Hotel EU, Rue de la Loi, 1040 Bruxelles

La mai bine de doi ani de la acordul major al OCDE privind soluția pe doi piloni pentru tratarea provocărilor fiscale generate de digitalizarea economiei, unde ne aflăm din punct de vedere al implementării? Alături de experți fiscali și reprezentanți UE, ETAF ar dori să cuantifice progresul recent realizat la nivelul OCDE referitor la implementarea Pilonului I (realocarea drepturilor de impozitare) și să evalueze, în special, șansele de a avea un număr semnificativ de jurisdicții care să semneze și care să implementeze în cele din urmă acordul. Ratificarea Pilonului I este cu atât mai importantă pentru UE întrucât Comisia Europeană a propus ca veniturile din Pilonul I să facă parte din viitoarea generație de resurse proprii ale UE. Totodată, conferința va reprezenta un prilej de a discuta modul în care Pilonul II (impozitarea minimă) este implementat în statele UE, întrucât termenul limită pentru transpunere este stabilit pentru 31 decembrie 2023 și de a aborda provocările întâlnite de profesioniștii din domeniul fiscal din această privință.

Vorbitorii vor fi anunțați în curând. Participanții la conferință vor beneficia de interpretare simultană în engleză, franceză, germană și română. De asemenea, conferința va fi transmisă în direct.

Declinarea responsabilității:
Acest buletin de știri conține informații despre politicile fiscale europene și evoluțiile colectate din documente oficiale, audieri, conferințe și presă. Acesta nu reflectă poziția oficială a ETAF și nici nu ar trebui să fie considerată drept declarație scrisă în numele ETAF.