ECONOMIE
Directorul APIA: Anul acesta este primul an când toți fermierii sunt verificați
2023 este primul an în care toți fermierii care au depus cereri la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pe schemele de plată vor fi verificați, a anunțat, la Indagra, directorul general al APIA, Cornel Constantin Turcescu, citat de Agerpres.
„Anul acesta este primul an când toți fermierii sunt verificați. Pe lângă eșantioanele de control care sunt extrase și obligatorii, vorbim de 5% din totalul populației de fermieri, undeva la 760.000 de fermieri. Gândiți-vă ce înseamnă să fiți controlați fără să simțiți. Toți, fiecare dintre noi. Asta înseamnă muncă foarte multă, asta înseamnă perioadă de implementare foarte agresivă. Și vă spun și de ce zic foarte agresivă, pentru că dacă până acum stabileam suprafețele, determinam suprafețele, calculam un cuantum în funcție de eligibilitatea cererilor dată de un eșantion de control, care niciodată n-a depășit clasic plus teledetecție 60.000 de fermieri, gândiți-vă ce înseamnă să ai un eșantion de control unde niciunul dintre fermieri nu este exclus. Ba mai mult, toți sunt incluși în acest eșantion”, a declarat Cornel Turcescu, la conferința „Orizonturi ale Planului Strategic 2023-2027”. Șeful APIA a subliniat că 2023 este un an de început, pentru că sunt provocări noi în ceea ce privește schemele de plată gestionate de instituție, dar și modificări majore în ceea ce privește verificarea și asigurarea plăților.
„De ce sunt provocări noi? Pentru că, așa cum știm, cel puțin de la comitetele de plăți directe și de la informările pe care le-am primit și care au devenit imperative de la Comisia Europeană, sistemele au suferit modificări majore în ceea ce privește verificarea și asigurarea plăților în concordanță cu toate prevederile legale. De ce spun asta? Pentru că este foarte important să cunoașteți și dumneavoastră activitatea agenției, după ce se realizează plățile întotdeauna au fost verificate, în fiecare an, pe declarațiile de cheltuieli. Prin urmare, prima grijă a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură este să realizeze plățile și a doua, în conformitate cu prevederile legale, să eliminăm cât se poate de mult riscul pentru fondurile pe care le gestionăm”, a explicat el.
Potrivit sursei citate, noile scheme de plată din Planul Strategic PAC 2023-2027 nu au suferit modificări foarte mari față de vechile scheme, însă toate au fost construite în jurul schemei pe suprafață, pentru că niciuna dintre ele nu este posibilă fără o suprafață eligibilă determinată.
„Vorbim despre schema de plată pentru suprafață, pe care o cunoaștem fie sub formă de SAPS, fie sub formă de BISS. Schema pentru suprafață face referire la toate categoriile de folosință, cu o singură condiție beneficiarul trebuie să exploateze minimum un hectar agricol. De aici pornim cu celelalte scheme (…), adică se împachetează celelalte scheme. Niciuna dintre ele nu este posibilă fără să avem o suprafață eligibilă determinată”, a adăugat Turcescu.
Acesta a transmis fermierilor că, din punct de vedere tehnic și al legiferărilor, APIA este pregătită pentru a implementa noile scheme, dar și pentru efectuarea plăților către fermieri. „Dosarele fermierilor sunt instrumentate în funcție de gradul de complexitate și vor intra în avans undeva la peste 95%-96% dintre fermierii care au depus cerere și urmare tuturor controalelor, cererile sunt eligibile pentru plata avansului”, a subliniat el.
Nu în ultimul rând, directorul general al APIA a precizat că începând de anul acesta declarația fermierului se va afla într-o marjă de eroare foarte mică, ceea ce va aduce o siguranță că banii ajung într-un mod corect la fermieri și cu cât mai puține corecții financiare din partea Comisiei Europene.
„De anul acesta, declarația fermierului se va afla într-o marjă de eroare foarte, foarte mică, pentru că orice neconformitate va fi vizibilă ulterior. Orice neconformitate vizavi de parcelele pe care le exploatează, orice condiție pe care nu o respectă privind accesarea acestor ecoscheme, dacă vorbim de la copaci, dacă vorbim de la rotația culturilor, dacă vorbim de orice vreți dumneavoastră este vizibilă. Așadar, anul acesta este un an atipic, greu, dar totodată bun, pentru că având astfel de sisteme câștigăm și noi certificarea, și ne asigurăm că banii ajung la dumneavoastră în mod corect și cu cât mai puține corecții financiare din partea Comisiei Europene, pentru că nu există audit de când funcționez și lucrez în această instituție să nu existe un minimum de corecție financiară”, a susținut oficialul APIA.
Planul Strategic PAC 2023-2027 include 89 de intervenții prin care fermierii pot accesa fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală și are un buget de 15,8 miliarde de euro. Din totalul intervențiilor, 62 vor fi implementate de APIA, ceea ce înseamnă mai mult de 12 miliarde de euro.
Pilonul I (Fondul European de Garantare Agricolă – FEGA) are pe plăți directe un buget de 9,78 miliarde euro, iar pe intervenții sectoriale – 151 milioane euro, în timp ce Pilonul II (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală – FEADR + Buget Național – BN ) – 5,87 miliarde euro, din care bugetul pentru intervențiile de mediu și climă și bunăstarea animalelor este de 2,45 miliarde euro.
ECONOMIE
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei, printr-o Hotărâre aprobată de Guvern, informează Agerpres. „Actul normativ amendează HG nr. 150/2024 privind aprobarea schemei «Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum» în anul 2024, astfel: se suplimentează resursele financiare alocate cu suma de 3.000.000 lei, în vederea achitării obligațiilor de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în program, de la 11.483.880 lei la 14.483.880 lei, respectiv de la 2.309.010 euro la 2.912.210 euro; se abrogă dispozițiile cu privire la reducerea proporțională a sprijinului per hectar, în situația în care valoarea totală depășește resursele financiare alocate schemei de ajutor de minimis alocate prin HG nr. 150/2024; se reformulează unele dispoziții cu privire la situațiile centralizatoare premergătoare deschiderii de credite bugetare pentru corelarea cu noile modificări aduse prin proiectul de hotărâre”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Sursa de finanțare este reprezentată de bugetul aprobat MADR pe anul 2024.
Potrivit comunicatului, modificările și completările propuse contribuie la dezvoltarea afacerilor de familie și la creșterea veniturilor producătorilor de cartofi, precum și la ameliorarea nivelului de trai al acestora și menținerea în activitate, evitându-se astfel depopularea spațiului rural.
ECONOMIE
Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia
Guvernul a aprobat, prin Hotărâre, Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pentru perioada 2024-2027 și planului de acțiuni aferent, documente care – potrivit unui comunicat al Executivului – vin în sprijinul îndeplinirii la standardele europene a cerințelor necesare pentru siguranța, sănătatea și protecția consumatorilor, a mediului înconjurător. „Astfel, consumatorii vor putea avea garanția că produsele comercializate pe piața din România, atât prin mijloace offline, cât și prin mijloace online, îndeplinesc condițiile de conformitate și de siguranță indiferent de țara de proveniență”, se menționează în comunicat.
Este prima Strategie de acest fel a României și ea a fost elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în calitatea sa de coordonator național al activităților de supraveghere a pieței, conform recomandărilor Consiliului UE privind Programul național de reformă a României 2020.
Obiectivul general al Strategiei este de a reduce numărul produselor neconforme de pe piața din România, ca parte integrantă a Pieței Unice europene. În sensul acesta, documentul aprobat de Guvern consolidează cadrul de reglementare în vigoare prin trasarea unor direcții de acțiune în măsură să descurajeze practicile prin care sunt introduse pe piață produse neconforme și nesigure și, în egală măsură, să contribuie la eliminarea concurenței neloiale din partea operatorilor economici care comercializează produse care nu respectă legislația de armonizare a UE.
Ca urmare a implementării Strategiei, o primă direcție de acțiune prevăzută este creșterea capacității administrative a autorităților de supraveghere a pieței, prin alocarea de resurse în raport cu nivelul de complexitate a activităților derulate. În acest sens, Strategia stabilește un număr de 17 instituții publice sau structuri de specialitate ale statului cu rol de autorități de supraveghere a pieței, fiecare pe un domeniu de responsabilitate. În plus, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) va avea rolul de Punct Național de Contact pentru Sistemul rapid de alertă (RAPEX – redenumit Safety Gate după intrarea în vigoare a Regulamentului UE 2023/988).
Conform reprezentanților Guvernului, Strategia are în vedere, de asemenea, eficientizarea activității de supraveghere a pieței, stabilind concret mecanismele de coordonare și cooperare între Biroul Unic de Legătură, autoritățile de supraveghere a pieței și Autoritatea Vamală Română (care răspunde de controlul produselor care intră pe piața UE), implementarea unor instrumente mai descurajatoare, prin creșterea numărului de acțiuni de control proactiv, actualizarea permanentă a profilurilor de risc, prin controale pe întregul lanț de distribuție și prin testarea produselor.
Ținându-se cont și de nivelul din ce în ce mai complex al informațiilor, Strategia urmărește, totodată, perfecționarea continuă a funcționarilor cu atribuții de control, actualizarea permanentă a procedurilor interne de lucru precum creșterea nivelului de digitalizare, cooperarea consolidată între autoritățile în domeniu la nivel național și european, precum și campanii de informare a consumatorilor.
ECONOMIE
Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035 a fost adoptată
A fost adoptată, prin Hotărâre de Guvern, Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035, document programatic de politică publică ce stabilește liniile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri și standardele internaționale în domeniul resurselor minerale neenergetice și în mineritul durabil. „Implementarea acestei strategii la nivel național este necesară avându-se în vedere nevoia de reindustrializare a României în context larg european și creșterea utilizării în industrie a resurselor minerale neenergetice (ținând cont de faptul că resursele minerale sunt limitate), dar și în contextul tranziției de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil și la economia circulară“, se menționează într-un comunicat al Executivului. Documentul prevede măsuri în ceea ce privește: cercetarea geologică, inventarierea și evaluarea materiilor prime critice și materiilor prime strategice, exploatarea și prelucrarea avansată a resurselor minerale neenergetice, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, valorificarea superioară a resurselor secundare din haldele de steril și iazurile de decantare, utilizarea apelor geotermale, turismul balnear.
Concret, domeniul resurselor minerale neenergetice va fi monitorizat anual, ținând cont de indicatorii stabiliți pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. De asemenea, va fi elaborat un ghid de monitorizare și se vor raporta datele disponibile/indicatori relevanți, printre care: ▪ ponderea activităților din sectorul minier în Produsul Intern Brut al României; ▪ valoarea investițiilor în domeniu; ▪ importurile de substanțe minerale utile neenergetice din UE și din celelalte state ale lumii; ▪ valoarea finanțărilor pentru cercetare-dezvoltare, atât de la bugetul de stat, cât și din sectorul privat; ▪ numărul de persoane angajate în activitățile din domeniul resurselor minerale neenergetice; ▪ numărul de persoane disponibilizate din industria minieră și conexă; ▪ numărul de persoane instruite prin cursuri de perfecționare; ▪ nivelul de sănătate al lucrătorilor din sectorul minier; ▪ creșterea nivelului de trai în zonele cu activitate de exploatare a substanțelor minerale utile; ▪ numărul de premise de prospecțiune, licențe de explorare și licențe de exploatare acordate pe substanțe minerale neenergetice; ▪ numărul de permise de prospecțiune transformate în licențe de explorare; ▪ numărul de licențe de explorare transformate în licențe de exploatare.
Strategia prevede, totodată, înființarea unui Consiliu Consultativ Național pentru urmărirea implementării prevederilor documentului, evaluarea politicilor publice, monitorizarea evoluțiilor sectoriale și formularea unor direcții strategice și acțiuni pentru îmbunătățirea potențialului sectorului.
Principalele direcții și obiective generale stabilite pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a domeniului resurselor minerale neenergetice sunt: ▪ auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele și iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunități de valorificare a acestora; ▪ promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție în România, pentru industrie (minereu de cupru – produs finit, prin identificarea unor investitori strategici pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare), în concordanță cu dezvoltarea industrială și pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări; ▪ asigurarea exploatării superioare a grafitului pentru producerea pe teritoriul României a bateriilor, precum și a grafenului cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale; ▪ inventarierea resurselor minerale strategice în vederea exploatării și realizarea unui circuit integrat pentru produsele finite pe teritoriul României; ▪ susținerea politicii de reindustrializare națională, completă și complexă prin sprijinirea clusterelor din industriile creative, producție, cercetare și inovație; ▪ susținerea companiilor cu capital de stat pentru retehnologizare, astfel încât să intre pe noi piețe sau să recupereze piețele tradiționale; ▪ îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Rezultatele așteptate în urma implementării Strategiei sunt următoarele: ▪ cadru legislativ și de reglementare actualizat și aliniat la cerințele și standardele internaționale; ▪ autoritate de reglementare, autorizare și control independentă, competentă și eficientă și procese de reglementare, autorizare și control bine definite, eficiente și transparente; ▪ atribuire clară a rolurilor, responsabilităților, autorității și răspunderii în gestionarea resurselor minerale, pentru toate organizațiile implicate; ▪ cooperare eficientă între autoritățile și instituțiile care participă la activitățile de reglementare, autorizare și control în domeniul minier; ▪ capabilități naționale de cercetare și dezvoltare în domeniul resurselor minerale; ▪ personal calificat și motivat; ▪resurse financiare adecvate pentru toate activitățile importante în toate organizațiile din domeniul resurselor minerale neenergetice, precum și în toate autoritățile de reglementare și control, în compartimentele cu responsabilități conexe domeniului resurselor minerale; ▪ contribuție directă la reindustrializarea României; ▪ cadru și mecanisme eficiente de cooperare internațională; ▪ public informat corect cu privire la activitățile și evenimentele importante din activitatea de exploatare a resurselor minerale neenergetice; ▪ mediu curat; ▪ nivel crescut de încredere a populației în instituțiile statului cu atribuții și responsabilități în domeniul minier; ▪ efecte în dezvoltarea durabilă a comunităților miniere; ▪ nivel crescut al bunăstării cetățenilor.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 3 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.11.2024
-
ECONOMIEacum 2 zile
Lege promulgată: Noi modificări la Codul fiscal
-
ECONOMIEacum 2 zile
Un nou proiect major, de importanță strategică, pentru producția de baterii în România
-
ECONOMIEacum 3 zile
Pensionarii care au primit mai mulți bani, din culpa Casei de Pensii, nu mai restituie sumele respective
-
ECONOMIEacum 3 zile
Exporturile de cereale ale UE au scăzut cu o treime în acest sezon; România a fost cel mai mare exportator
-
ECONOMIEacum 3 zile
ANAF a actualizat Anexa la OPANAF nr. 3631/2015 pentru aprobarea competenței teritoriale de administrare
-
ECONOMIEacum 2 zile
BNR: Noile evaluări relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente
-
PROFESIA CONTABILĂacum 4 zile
CECCAR și Edenred au lansat un parteneriat strategic pentru sprijinirea mediului de afaceri și promovarea capitalismului responsabil