Rețele sociale

ECONOMIE

Hotărârea Guvernului nr. 1.336/2023. Principalele modificări aduse normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal

Radio CECCAR FM

Conf. univ. dr. Marcel VULPOI, expert contabil

Hotărârea Guvernului nr. 1.336/2023 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1196 din 29 decembrie 2023.

Mai jos găsiți principalele modificări aduse normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal:

I. Impozit pe venit

Au fost aduse clarificări cu privire la modalitatea de calcul a impozitului pe veniturile din transferul propriețăților imobiliare din patrimoniul personal.

Astfel, în cazul transferului dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia prin acte juridice între vii, contribuabil este cel din patrimoniul căruia se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele acestuia: vânzătorul, credirentierul, transmițătorul în cazul contractului de întreținere, al actului de dare în plată, al contractului de tranzacție, cu excepția transferului prin donație, precum și a constituirii sau transmiterii dezmembrămintelor dreptului de proprietate cu titlu gratuit.

În contractele de schimb imobiliar, calitatea de contribuabil o au toți copermutanții, coschimbașii, cu excepția schimbului unui bun imobil, proprietate imobiliară, cu un bun mobil, situație în care calitatea de contribuabil o are numai proprietarul bunului imobil.

În cazul transferului dreptului de proprietate prin donație, calitatea de contribuabil revine donatarului, în situația în care acesta este contribuabil potrivit prevederilor titlului IV «Impozitul pe venit» din Codul fiscal.

În cazul constituirii sau transmiterii dezmembrămintelor dreptului de proprietate cu titlu gratuit, calitatea de contribuabil revine dobânditorului dezmembrămintelor, în situația în care acesta este contribuabil potrivit prevederilor titlului IV «Impozitul pe venit» din Codul fiscal.

Contribuabil este și persoana fizică din patrimoniul căreia se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrăminte ale acestuia cu titlu de aport la capitalul social.

În cazul transferului unei proprietăți imobiliare deținute în coproprietate, impozitul este datorat de fiecare coproprietar, corespunzător cotei-părți de deținere.

În situația în care cotele părți de deținere nu sunt precizate, se prezumă că fiecare coproprietar deține o cotă-parte egală cu a celorlalți.

În cazul transferului unei proprietăți imobiliare deținute în devălmășie, impozitul este datorat de fiecare coproprietar devălmaș în cote-părți egale.

În cazul în care sunt transferate mai multe proprietăți imobiliare din patrimoniul personal, printr-un singur act juridic între vii și indiferent de numărul proprietarilor, impozitul este datorat de fiecare proprietar în funcție de valoarea cotei-părți din fiecare proprietate imobiliară înstrăinată.

În cazul unei/unor proprietăți imobiliare transferate cu titlu de aport la capitalul social, valoarea la care se stabilește impozitul este valoarea prevăzută în actul prin care s-a realizat aducerea bunului imobil ca aport în natură la capitalul social, raportul de evaluare sau studiul de piață, după caz, astfel:

a) în situația în care legislația în materie impune întocmirea unui raport de evaluare, valoarea din actul de transfer, dar nu mai puțin de valoarea rezultată din raportul de evaluare;

b) în situația în care legislația în materie nu impune întocmirea unui raport de evaluare, valoarea din actul de transfer sau valoarea stabilită prin studiul de piață, în cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață realizat de către camerele notarilor publici cu experți evaluatori autorizați în condițiile legii.

II. Taxa pe valoarea adăugată

Cu privire la cota redusa de TVA (9%) pentru alimente

Cota redusă de taxă de 9% prevăzută la art. 291 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal se aplică pe tot lanțul economic de la producție până la vânzarea către consumatorul final de către toți furnizorii, indiferent de calitatea acestora, respectiv producători sau comercianți, pentru livrarea bunurilor care se încadrează la următoarele coduri NC, indiferent de destinația acestora, cu excepția alimentelor cu zahăr adăugat al căror conținut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs, altele decât laptele praf pentru nou-născuți, sugari și copii de vârstă mică, cozonacul și biscuiții: Pentru alimentele prevăzute la art. 291 alin. (2) lit. e) pct. 3 din Codul fiscal, pe baza listei ingredientelor se determină dacă au zahăr adăugat, indiferent în ce cantitate, iar conținutul total de zahăr este cel prevăzut în informațiile nutriționale.

În cazul în care, pentru produsele prevăzute la art. 291 alin. (2) lit. e) pct. 3 din Codul fiscal, conținutul total de zahăr este exprimat în grame/unitate de măsură pentru volum, persoanele impozabile trebuie să realizeze transformarea din unitatea de măsură pentru volum în unitatea de măsură pentru masă.

Cota redusă de TVA de 9% se aplică pentru livrarea, importul sau achiziția intracomunitară de suplimente alimentare notificate care se regăsesc pe site-ul Ministerului Sănătății sau pe cel al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare, în conformitate cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, al ministrului sănătății și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 1.228/2005/244/63/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind comercializarea suplimentelor alimentare predozate de origine animală și vegetală și/sau a amestecurilor acestora cu vitamine, minerale și alți nutrienți, cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului sănătății nr. 244/401/2005 privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate și cu Ordinul ministrului sănătății publice nr. 1.069/2007 pentru aprobarea Normelor privind suplimentele alimentare.

Cota redusă de TVA de 9% nu se aplică pentru livrarea, importul sau achiziția intracomunitară de suplimente alimentare care se încadrează în excepțiile prevăzute la art. 291 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal.

Cu privire la cota redusa (9%) pentru cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping

Cota redusă de taxă de 9% prevăzută la art. 291 alin. (2) lit. j) din Codul fiscal se aplică pentru tipurile de cazare în structurile de primire turistică cu funcțiune de cazare.

În cazul cazării cu mic dejun, cu demipensiune, cu pensiune completă sau cu «all inclusive», cota redusă de TVA se aplică asupra prețului total al cazării, care poate include și băuturi alcoolice, băuturi nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202, precum și alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs.

Cu privire la cota redusă de TVA(9%) pentru serviciile de restaurant și catering

În aplicarea art. 291 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal, prin servicii de restaurant și de catering se înțelege serviciile prevăzute la pct. 18. Orice combinație de băuturi alcoolice și nealcoolice, indiferent de concentrația alcoolică, este considerată băutură alcoolică. Pentru băuturile alcoolice, precum și pentru băuturile nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202, servite la restaurant sau oferite în cazul serviciilor de catering, se aplică cota standard de TVA, fără a se considera că are loc o livrare separată de bunuri, oferirea de băuturi făcând parte din serviciile de restaurant sau de catering.

Cu privire la cota redusă de TVA (9%) pentru livrarea de locuințe

Cota redusă de taxă de 9% prevăzută la art. 291 alin. (2) lit. m) din Codul fiscal se aplică numai pentru livrarea, astfel cum este definită la art. 270 alin. (1) din Codul fiscal, a locuințelor ca parte a politicii sociale, respectiv pentru transferul dreptului de a dispune ca un proprietar de bunurile prevăzute la art. 291 alin. (2) lit. m) din Codul fiscal.

În aplicarea art. 291 alin. (2) lit. m) pct. 3 din Codul fiscal:

a) anexele gospodărești nu se iau în calculul suprafeței utile a locuinței de 120 mp;

b) valoarea-limită de 600.000 lei cuprinde valoarea locuinței, inclusiv valoarea cotelor indivize din părțile comune ale imobilului și a anexelor gospodărești și, după caz, a terenului pe care este construită locuința, dar exclude unele drepturi de servitute legate de locuința respectivă.

Suprafața utilă a locuinței prevăzute la art. 291 alin. (2) lit. m) pct. 3 din Codul fiscal trebuie să fie înscrisă în documentația cadastrală anexată la actul juridic între vii care are ca obiect transferul dreptului de proprietate, încheiat în condițiile legii. Persoanele impozabile care livrează locuințe vor aplica cota de 9%, inclusiv pentru avansurile aferente acestor livrări, dacă din contractele încheiate rezultă că la momentul livrării vor fi îndeplinite toate condițiile impuse de art. 291 alin. (2) lit. m) din Codul fiscal.

În situația în care avansurile au fost facturate prin aplicarea cotei standard de TVA, la livrarea bunului imobil se efectuează regularizările prevăzute la art. 291 alin. (6) din Codul fiscal în vederea aplicării cotei de 9%, dacă toate condițiile impuse de art. 291 alin. (2) lit. m) din Codul fiscal, astfel cum sunt detaliate și de prezentele norme metodologice, sunt îndeplinite la data livrării.

Pentru clădirile prevăzute la art. 291 alin. (2) lit. m) pct. 1, 2 și 4 din Codul fiscal, cumpărătorul va pune la dispoziția vânzătorului o declarație pe propria răspundere, autentificată de un notar, din care să rezulte că va utiliza aceste clădiri conform destinației prevăzute de lege, care se păstrează de vânzător pentru justificarea aplicării cotei reduse de TVA de 9%.

Declarația trebuie prezentată cel mai târziu până la momentul livrării clădirii respective. Prevederile art. 291 alin. (2) lit. m) pct. 1, 2 și 4 din Codul fiscal se aplică și în cazul livrării de părți dintr-o clădire destinate scopurilor respective.

Prevederi speciale privind TVA

În situația în care se comercializează un pachet care cuprinde bunuri/servicii supuse atât cotei reduse de TVA, cât și cotei standard de TVA și se poate stabili o operațiune principală, cota de TVA aplicabilă pachetului este cota de TVA aplicabilă operațiunii principale, chiar dacă prețul fiecărui element care compune prețul total plătit de un consumator pentru a putea beneficia de această prestație poate fi identificat, astfel cum s-a pronunțat și Curtea Europeană de Justiție în Cauza C-463/16 Stadion Amsterdam CV.

Exemplu: O persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA oferă posibilitatea achiziționării unui pachet de bunuri și servicii constând în acces la un eveniment sportiv și facilități în cadrul evenimentului sportiv, precum: servicii de catering/restaurant, produse alimentare, acces la parcare.

În această situație, chiar dacă prețul fiecărui element care compune prețul total plătit de un consumator pentru a putea beneficia de această prestație ar putea fi identificat, cota de TVA aplicabilă pachetului este de 9%, respectiv cota de TVA aferentă accesului la evenimentul sportiv care reprezintă prestația principală.

În cazul suspendării executării deciziei de anulare a înregistrării în scopuri de TVA, dispusă de instanțele de judecată în baza prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, toate efectele deciziei de anulare a înregistrării în scopuri de TVA sunt suspendate până la încetarea acesteia.

Pe perioada suspendării, organul fiscal înregistrează în scopuri de TVA persoana impozabilă.

III. Accize și alte taxe speciale

– definirea băuturilor nealcoolice în sensul art. 439 alin. (2) lit. d) și e) din Codul fiscal.

– precizări în sensul că nu se consideră băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat, băuturile pentru care consumatorul decide cantitatea de zahăr ce se adăugă în conținutul acestora, produsele care nu pot fi consumate ca atare ca băuturi, precum și băuturile preparate pe loc la care nu poate fi determinată cantitatea de zahăr la momentul vânzării.

– introducerea unei contravenții în cazul în care operatorii economici care produc, achiziționează din alte state membre ale Uniunii Europene sau importă băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5g – 8 g/100 ml și băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml, nu respectă obligația notificării.

ECONOMIE

Actul normativ privind extinderea schemei de ajutor de stat „Creditul fermierului”, publicat în Monitorul Oficial

Radio CECCAR FM

Schema de ajutor de stat „Creditul fermierului” a fost extinsă, odată cu publicarea, în Monitorul Oficial nr. 1039 din 16 octombrie 2024, a OUG nr. 121/2024 pentru modificarea și completarea OUG nr. 7/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat „Creditul fermierului”, în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina, precum și pentru modificarea art. 12 alin (1) din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor alocate României pentru agricultură, dezvoltare rurală, pescuit și afaceri maritime, gestionate de MADR, prin instrumente financiare de garantare și creditare, precum și pentru susținerea obiectivelor naționale de politcă agricolă și a OUG nr. 84/2023 privind instituirea unui mecanism de consultare și reacție coordonată în contextul implementării sistemului de autorizare la export introdus de Ucraina pentru produsele agricole .

Prin OUG nr.7/2024 beneficiarii care își desfășoară activitatea doar în cadrul agriculturii primare beneficiază de un grant care acoperă componenta de dobândă reprezentând partea de ROBOR la 3 luni pe perioada creditului, dar nu mai mult de 60 de luni și fără a depăși plafonul maxim de 280.000 euro/beneficiar pentru toate ajutoarele de stat acordate în temeiul Cadrului Temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Potrivit MADR, „modificarea actului normativ vizează extinderea schemei de ajutor de stat și pentru plata datoriilor restante către furnizori/distribuitori de inputuri, iar în cazul beneficiarilor care prezintă Procese-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole pentru anul 2024 stabilite de comisiile de constatare, din care rezultă că este afectată minimum 50% din suprafața exploatată, gradul de calamitare reprezentând media gradului de calamitare a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare, creditul poate fi utilizat și pentru rambursarea ratelor aferente altor credite/linii de credit/finanțări tip leasing financiar sau operațional contractate de beneficiarii prevăzuți la lit. a), numai dacă destinația acestor finanțări este în strânsă legătură cu activitatea desfășurată de beneficiar în sectorul producției agricole”.

Bugetul schemei de ajutor de stat s-a majorat la maximum 1.861,5 milioane lei, iar prin implementarea acesteia se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr de maximum 7.500 beneficiari.

Sprijinul se acordă pentru beneficiarii care nu figurează cu credite restante, inclusiv pentru finanțările tip leasing, sau, dacă înregistrează restanțe, acestea sunt încadrate în categoriile A, B și C în baza de date a Centralei Riscului de Credit. În cazul beneficiarilor care prezintă Procese-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole pentru anul 2024 stabilite de comisiile de constatare, se poate acorda ajutorul de stat sub formă de grant și dacă aceștia înregistrează credite restante încadrate în categoriile D și E în baza de date a Centralei Riscului de Credit.

Beneficiarii pot solicita acordarea unui ajutor sub formă de garanție de până la 100% din valoarea creditului, acordată de Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA, care este administratorul schemei de ajutor de stat, din sumele puse la dispoziție de MADR.

Continuare

ECONOMIE

MF propune includerea FGDB între entitățile acceptate ca beneficiar și furnizor de garanții financiare potrivit OG nr. 9/2004

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat în transparență decizională un proiect de Lege pentru completarea OG nr. 9/2004 privind unele contracte de garanție financiară, proiect care urmează să coreleze prevederile acestui act normativ cu legislația specială ce reglementează activitatea Fondului de garantare a depozitelor bancare (FGDB), prin includerea acestei instituții între entitățile acceptate ca beneficiar și furnizor de garanții financiare potrivit OG nr. 9/2004.

Inițiatorii menționează, în Expunerea de motive care însoțește proiectul de act normativ, că, „având în vedere rolul FGDB în menținerea stabilității financiare, este necesar ca acesta să aibă la dispoziție toate instrumentele necesare îndeplinirii obiectivelor sale. Ca urmare, propunerea de completare vizează extinderea protecției acordate de OG nr. 9/2004 pentru toate activitățile FGDB care implică furnizarea sau primirea de garanții financiare”.

Astfel, pe lângă executarea angajamentelor de plată ale instituțiilor de credit reprezentând contribuții datorate la schema de garantare a depozitelor, FGDB va putea beneficia de prevederile OG nr. 9/2004 și în următoarele calități:  beneficiar al garanțiilor financiare emise de instituțiile de credit în contul contribuțiilor anuale la fondul de rezoluție bancară, potrivit prevederilor art.533 alin.(4) din Legea nr. 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar (Legea nr. 312/2015), având în vedere calitatea de administrator al acestui fond conferită de lege FGDB; ▪ furnizor de garanții financiare, în următoarele situații: contractarea de împrumuturi de la banca centrală prin tranzacții de tip repo, potrivit art. 122¹ din Legea nr. 311/2015, în vederea asigurării necesarului de lichiditate pentru plata compensațiilor, caz în care FGDB va furniza garanții sub formă de instrumente financiare acceptate drept active eligibile în vederea participării la operațiunile de piață monetară ale BNR; contractarea de împrumuturi de la instituții de credit, de la societăți financiare și de la alte instituții, pentru asigurarea resurselor financiare în calitate de schemă de garantare, potrivit art.114 din Legea nr. 311/2015, și în calitate de administrator al fondului de rezoluție, potrivit art. 549 din Legea nr. 312/2015.

Continuare

ECONOMIE

A fost stabilită Procedura de anulare a unor obligații bugetare administrate de ANOFM prin entitățile publice subordonate, conform OUG nr. 107/2024

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 1040 din 16 octombrie 2024 a fost publicat Ordinul nr. 1.176/2024 al președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru aprobarea Procedurii de anulare a unor obligații bugetare. Procedura se aplică obligațiilor bugetare administrate de ANOFM prin entitățile publice subordonate, cu personalitate juridică, respectiv agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă/Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă București (AJOFM/AMOFM) și centrele regionale de formare profesională a adulților (CRFPA), și stabilește modul de realizare a activității de anulare a unor obligații bugetare în conformitate cu prevederile OUG nr. 107/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanțelor bugetare și a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit actului normativ, prin obligații bugetare administrate de ANOFM prin entitățile publice subordonate se înțeleg obligații bugetare principale reprezentând debite provenite din nerespectarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, precum și alte debite pentru care, potrivit actelor normative în vigoare, AJOFM/AMOFM și CRFPA au competențe în stabilire și recuperare, precum și obligații accesorii aferente acestora, stabilite prin: a) decizii de imputare emise de AJOFM/AMOFM/CRFPA; b) procese-verbale de control întocmite de structurile de control din cadrul AJOFM/AMOFM; c) hotărâri judecătorești emise de instanța competentă; d) decizii/procese-verbale referitoare la obligațiile bugetare accesorii.

Prin obligații bugetare administrate de ANOFM prin entitățile publice subordonate se înțeleg inclusiv obligațiile bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii, existente în evidența AJOFM/AMOFM/CRFPA în vederea recuperării.

Debitorii ce pot beneficia de facilitățile prevăzute în prezenta procedură sunt persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat, asocieri și alte entități fără personalitate juridică, persoane fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii liberale, unități administrativ-teritoriale sau subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiului București ori instituții publice, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, după caz.

În categoria debitorilor ce pot beneficia de facilități se includ și următorii: a) debitorii declarați insolvabili, potrivit legii; b) persoanele cărora li s-a stabilit răspunderea solidară potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală sau răspunderea potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sau potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, pentru obligațiile bugetare aferente perioadei anterioare datei de 31 august 2024 inclusiv, indiferent de data emiterii deciziei de atragere a răspunderii sau a rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de atragere a răspunderii; c) debitorii aflați în procedura insolvenței ori aflați în dizolvare, potrivit prevederilor legale în vigoare; d) debitorii care la data de 31 august 2024 inclusiv înregistrează numai obligații de plată accesorii nestinse aferente obligațiilor bugetare principale stinse până la această dată, iar accesoriile nu au fost stinse până la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, respectiv până la data de 6 septembrie 2024; e) debitorii cărora li s-au comunicat decizii de imputare aferente unor obligații bugetare principale scadente până la data de 31 august 2024 inclusiv, ca urmare a unui control în derulare la data de 6 septembrie 2024, indiferent de data comunicării deciziei de imputare.

Obligațiile bugetare de a căror plată depinde acordarea facilităților sunt cele administrate/stabilite de fiecare dintre entitățile publice cu personalitate juridică, subordonate ANOFM.

Obligațiile bugetare accesorii ce urmează a fi anulate sunt cele calculate de către entitățile publice cu personalitate juridică, subordonate ANOFM (AJOFM/AMOFM/CRFPA).

Pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii liberale potrivit legii, AJOFM/AMOFM/CRFPA verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. II—V și XVI din OUG nr. 107/2024, distinct, respectiv separat de obligațiile bugetare existente pe codul unic de înregistrare/codul de înregistrare fiscală, față de cele înregistrate pe codul numeric personal/numărul de identificare fiscală, potrivit legii, sens în care notificarea privind intenția de a beneficia de anularea unor obligații bugetare și/sau cererea de anulare a unor obligații bugetare, după caz, se depune separat de către persoana fizică, în funcție de codul de identificare fiscală pe care înregistrează obligații bugetare de plată. În acest caz, pentru obligațiile bugetare care reprezintă condiție de achitare potrivit art. II-V și XVI din OUG nr. 107/2024, verificarea îndeplinirii acesteia se efectuează astfel: a) obligațiile bugetare datorate pe cod numeric personal/număr de identificare fiscală, ce trebuie să fie achitate, inclusiv procentele prevăzute la art. XVI alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. a) din ordonanța de urgență, se verifică independent de obligațiile bugetare de plată care sunt înregistrate pe codul unic de înregistrare/codul de înregistrare fiscală; b) obligațiile bugetare datorate pe codul unic de înregistrare/codul de înregistrare fiscală, ce trebuie să fie achitate potrivit art. II-V, se verifică independent de obligațiile bugetare de plată care sunt înregistrate pe codul numeric personal/numărul de identificare fiscală.

Pentru debitorii care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, facilitățile fiscale se acordă atât pentru obligațiile bugetare datorate de aceștia, cât și pentru cele ale sediilor secundare și se analizează raportat la totalul obligațiilor debitorului și ale sediilor sale secundare. Aceste dispoziții sunt aplicabile și pentru debitorii persoane fizice care desfășoară și activități economice în mod independent sau exercită profesii liberale sub alte forme decât asocieri.

În cazul persoanelor fizice care exercită profesii liberale sub forma asocierilor, facilitățile fiscale se acordă de către AJOFM/AMOFM/CRFPA în a cărei/cărui rază teritorială debitorul își are domiciliul fiscal, prevăzut la art. 31 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură fiscală, pentru obligațiile de plată accesorii înregistrate de asociere, iar analiza îndeplinirii condițiilor de acordare a facilităților fiscale se realizează fără a ține seama de modul de îndeplinire a obligațiilor bugetare datorate de membrii acestora.

ANOFM, prin entitățile publice subordonate, cu personalitate juridică (AJOFM/AMOFM/CRFPA), acordă următoarele facilități fiscale: a) amânarea la plată a obligațiilor de plată accesorii rămase nestinse la data emiterii fișei de calcul/deciziei, până la data soluționării cererii de anulare a accesoriilor sau până la data de 25 noiembrie 2024 inclusiv, în cazul nedepunerii acestei cereri, pentru debitorii care notifică AJOFM/AMOFM/CRFPA conform art. VI alin. (1) din ordonanța de urgență; b) anularea obligațiilor de plată accesorii; c) amânarea unui procentaj de 50%, respectiv 25%, după caz, din obligațiile bugetare principale restante la data de 31 august 2024 inclusiv, rămase nestinse la data emiterii fișei de calcul/deciziei, până la data soluționării cererii de anulare a unor obligații bugetare sau până la data de 25 noiembrie 2024 inclusiv, în cazul nedepunerii acestei cereri, pentru debitorii persoane fizice care notifică organul fiscal conform art. VI alin. (1) din ordonanța de urgență și care se încadrează în prevederile art. XVI din ordonanța de urgență; d) anularea unui procent de 50%, respectiv 25%, după caz, din obligațiile bugetare principale restante la data de 31 august 2024 inclusiv, pentru debitorii persoane fizice care se încadrează în prevederile art. XVI din ordonanța de urgență.

Categoriile de obligații de plată accesorii care, potrivit ordonanței de urgență, pot face obiectul anulării sunt următoarele: a) dobânzi/majorări de întârziere; b) penalități de întârziere; c) orice alte obligații de plată accesorii.

Nu se amână la plată și nu se anulează accesoriile aferente unor obligații bugetare principale: a) reprezentând ajutor de stat de recuperat sau fonduri ce se cuvin bugetului Uniunii Europene; b) care fac obiectul unor procese penale aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență sau care încep ulterior acestei date; c) stabilite prin hotărâri penale definitive; d) reprezentând prejudicii care fac obiectul art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

Obligațiile de plată accesorii care pot face obiectul anulării sunt aferente: a) obligațiilor bugetare principale restante la 31 august 2024 inclusiv, astfel cum sunt definite la art. I alin. (2) din ordonanța de urgență; b) obligațiilor bugetare principale cu termene de plată până la 31 august 2024 inclusiv și stinse până la această dată; c) obligațiilor bugetare principale scadente până la data de 31 august 2024 inclusiv și cuprinse în decizii de imputare emise ca urmare a unui control aflat în derulare până la data de 6 septembrie 2024.

Sunt considerate obligații bugetare principale restante și obligațiile bugetare principale datorate de debitorul aflat în insolvență pentru care s-a împlinit scadența până la data de 31 august 2024 inclusiv, independent de existența unui tabel de creanțe sau a unui program de plată a creanțelor.

Continuare
ECONOMIEacum 13 ore

Actul normativ privind extinderea schemei de ajutor de stat „Creditul fermierului”, publicat în Monitorul Oficial

ECONOMIEacum 14 ore

MF propune includerea FGDB între entitățile acceptate ca beneficiar și furnizor de garanții financiare potrivit OG nr. 9/2004

ECONOMIEacum 14 ore

A fost stabilită Procedura de anulare a unor obligații bugetare administrate de ANOFM prin entitățile publice subordonate, conform OUG nr. 107/2024

ECONOMIEacum 14 ore

Bruxelles-ul a acceptat prelungirea termenului până la care România poate depune planul de reducere a deficitului

PROFESIA CONTABILĂacum 14 ore

CECCAR Brăila: Întâlnire profesională cu tema Expertiza contabilă judiciară, în parteneriat cu specialiști din domeniul juridic

Teodor Brates
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile

Economia la bani mărunți – Ediția din 15.10.2024

ECONOMIEacum 2 zile

ANAF urmează să actualizeze Anexa la OPANAF nr. 3631/2015 pentru aprobarea competenței teritoriale de administrare

ECONOMIEacum 2 zile

Granturi pentru producătorii agricoli afectați de seceta pedologică

ECONOMIEacum 2 zile

Sprijin pentru stimularea înnoirii Parcului național de tractoare și mașini agricole autopropulsate

ECONOMIEacum 2 zile

UE a adoptat noi norme pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor pe platforme digitale

PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile

CECCAR Giurgiu: Seminar pentru prezentarea funcționalităților platformei PULS a ANOFM

PROFESIA CONTABILĂacum 3 zile

#SăFacemBine: O inițiativă cu și despre capitalismul responsabil

Trending