Rețele sociale

ECONOMIE

MEAT: Proiectul Strategiei Naționale de Supraveghere a Pieței 2024 – 2027 și al Planului de acțiune pentru implementarea acesteia, în dezbatere publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat în transparență decizională proiectul de HG pentru aprobarea Strategiei Naționale de Supraveghere a Pieței (SNSP) 2024 – 2027 și a Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale de Supraveghere a Pieței 2024-2027. Potrivit Notei de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ, elaborarea acestuia a fost făcută în contextul în care, la nivelul statelor membre ale UE, a fost stabilită obligația de a elabora o strategie națională generală de supraveghere a pieței cel puțin o dată la patru ani, conform prevederilor art. 13 din Regulamentul (UE) 2019/1.020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011 (denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 2019/1020).

SNSP 2024-2027 acoperă supravegherea pieței produselor armonizate la nivelul Uniunii Europene și include obiective și măsuri pentru implementarea unei supravegheri eficiente și uniforme a pieței, precum și cooperarea cu autoritățile din statele membre și cu Comisia Europeană. Conform inițiatorilor, Strategia urmărește siguranța, sănătatea și protecția consumatorilor, a mediului înconjurător, printr-o piață a produselor conforme și sigure comercializate atât prin mijloace offline, cât și prin mijloace online, indiferent de țara de origine.

Obiectivul general al Strategiei care va fi dus la îndeplinire prin obiective specifice este acela de a reduce numărul produselor neconforme de pe piața din România, ca parte integrantă a Pieței Unice.

Așa cum se menționează în Nota de fundamentare, principalele schimbări vizează: ● creșterea capacității administrative a autorităților de supraveghere a pieței (ASP) prin alocarea resurselor adecvate la nivelul de complexitate a activității ASP-urilor, creșterea capacității operaționale de aplicare a legii și eficientizarea activităților de control, informarea consumatorilor prin intensificarea  digitalizării; ● creșterea eficacității activității de supraveghere a pieței prin consolidarea setului de instrumente de punere în aplicare a supravegherii pieței, permițând ASP-urilor să utilizeze instrumente mai descurajatoare, mai eficiente și mai rezistente în viitor; ● perfecționarea continuă a funcționarilor cu atribuții de control având în vedere nivelul din ce în ce mai complex al informațiilor pe care le gestionează în activitatea acestora, precum și produse din ce în ce mai inovative. Dezvoltarea și consolidarea cunoștințelor personalului se realizează prin participarea la sesiuni de instruire, ateliere de lucru, conferințe, schimb de bune practici. Operatorii economici vor avea informații actualizate și clare pentru a evita neconformitatea produselor introduse pe piață. În același timp, consumatorii vor face achiziții care să le asigure cel mai înalt grad de siguranță; ● consolidarea cooperării între autoritățile de supraveghere a pieței la nivel național și european prin organizarea de acțiuni comune a autorităților de supraveghere a pieței din România, inclusiv cu Autoritatea Vamală Română pe domenii complementare, ateliere de lucru tematice pentru produse și/sau tehnologii noi. De asemenea, cooperarea cu autoritățile din alte state membre este importantă pentru îmbunătățirea permanentă a instrumentelor de lucru și a cunoștințelor. Cooperarea cu autoritățile din statele membre se realizează prin intermediul platformelor de lucru, a grupurilor de cooperare administrativă – ADCO, dar și prin Sistemul de Informare și Comunicare al Pieței Unice (ICSMS).

ECONOMIE

ANAF propune Procedura privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat în transparență decizională proiectul de Ordin pentru aprobarea Procedurii privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor potrivit art. 91 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, precum și a modelului și conținutului unor formulare. ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, potrivit prevederilor art. 88 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, contribuabilii au obligația de a aduce la cunoștința organului fiscal central, modificările intervenite în datele declarate inițial, în termen de 15 zile de la data producerii acestora, prin completarea și depunerea declarației de mențiuni. „În practică,  organele fiscale au constatat situații în care datele cuprinse în Registrul contribuabililor/plătitorilor, necesare administrării creanțelor fiscale, completate pe baza informațiilor comunicate de contribuabili, nu corespund stării de fapt reale”, afirmă inițiatorii proiectului.

Conform art. 91 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, datele din registrul contribuabililor/plătitorilor pot fi modificate din oficiu ori de câte ori se constată că acestea nu corespund stării de fapt reale, ulterior, modificările fiind comunicate contribuabilului/plătitorului.

În scopul deținerii unei evidențe fiscale care să corespundă realității și pentru stabilirea unei practici unitare privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor, prin noul proiect de Ordin se propun:

♦ aprobarea procedurii privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor potrivit art.91 alin.(3) din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare;

♦ aprobarea formularelor utilizate pentru modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor, potrivit prevederilor legale în vigoare. Aceste formulare sunt următoarele:

 “Notificare privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor”;

 “Invitație privind exercitarea dreptului de a fi ascultat, în cazul neprezentării la primul termen stabilit de organul fiscal în vederea audierii“;

 “Referat privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor”;

▪ ”Decizie privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor potrivit prevederilor art.91 alin.(3) din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare (701)”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modelul și conținutul formularului 709, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, modelul și conținutul formularului 709, utilizat de prestatorii de servicii de plată care nu au rezidență fiscală în România, dar cărora li se aplică obligația prevăzută la art. 3212 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. ANAF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că frauda în domeniul TVA este o problemă comună tuturor statelor membre, dar statele membre în mod individual nu au informațiile necesare pentru a se asigura că normele în materie de TVA în sectorul comerțului electronic transfrontalier sunt aplicate corect sau pentru a combate frauda în domeniul TVA în sectorul comerțului electronic. Astfel, a fost aprobată Directiva (UE) 2020/284 a Consiliului din 18 februarie 2020 de modificare a Directivei 2006/112 CE în ceea ce privește introducerea anumitor cerințe pentru prestatorii de servicii de plată.

În cadrul acestor obligații, prestatorii de servicii de plată, care oferă servicii de plată, vor trebui să monitorizeze și să transmită informații despre beneficiarii plăților transfrontaliere care primesc mai mult de 25 de plăți transfrontaliere pe trimestru. Aceste informații vor fi apoi centralizate într-o bază de date europeană, Sistemul Electronic Central de informații de Plată (CESOP), unde vor fi stocate, agregate și verificate cu alte baze de date europene. Toate informațiile din CESOP vor fi apoi puse la dispoziția experților antifraudă din statele membre prin intermediul rețelei Eurofisc.

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost modificată prin promulgarea Legii nr 33/2024, fiind transpuse prevederile Directivei (UE) 2020/284 a Consiliului din 18 februarie 2020, de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește introducerea anumitor cerințe pentru prestatorii de servicii de plată prin completarea Titlului VII „Taxa pe valoare adăugată” – Capitolul XIII „Obligații”, cu art. 3212, care include obligațiile generale ale prestatorilor de servicii de plată.

Conform art. 3212 alin (8), procedura privind punerea la dispoziție a evidențelor prevăzută la alin. (7) lit. b) se aprobă prin ordin al președintelui ANAF.

Procedura a fost aprobată prin OPANAF nr. 825 din 23 aprilie 2024. Aceasta se aplică inclusiv pentru prestatorii de servicii de plată care nu au rezidență fiscală în România, dar cărora li se aplică obligația prevăzută la art. 3212 alin. (2) din Codul fiscal. Astfel s-a identificat necesitatea implementării unui mecanism de luare în evidență a acestor prestatori de servicii de plată pentru a se putea facilita transmiterea informațiilor.

În acest context, a fost elaborat acest nou proiect de Ordin pentru aprobarea modelului și conținutului formularului 709 „Cerere de înregistrare pentru prestatorii de servicii de plată care nu au rezidență fiscală în România și cărora li se aplică obligația prevăzută la art. 3212 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ASF propune prelungirea plafonării prețului polițelor de asigurare obligatorie până la 30 septembrie 2024

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a lansat în dezbatere publică proiectul de HG elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), prin care reglementează soluția temporară de prelungire, până la 30 septembrie 2024, a perioadei de aplicare a HG nr.1326/2023 privind stabilirea tarifelor de primă maxime și a altor măsuri aplicabile de către societățile de asigurare care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și de tramvaie.

Totodată, actul normativ stabilește:  tarifele de primă maxime; ▪ contractele asupra cărora se aplică; ▪ comisioanele de distribuție aferente contractelor, clasa bonus/malus ce se aplică, implicațiile BAAR (Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România); ▪ despăgubirile acordate de asigurătorii RCA pentru acoperirea costurilor de înlocuire temporară a vehiculului avariat cu un vehicul din aceeași clasă sau dintr-o clasă inferioară; ▪ perioada maximă pentru care se pot acorda despăgubirile; ▪ contravențiile și sancțiunile aplicabile.

„Tarifele de primă maxime au fost stabilite la nivelul propriilor tarife de primă care au fost practicate de fiecare asigurător RCA la data de 28 februarie 2023, care pot fi ajustate cu un procent de maximum 6,8% și sunt valabile pentru o perioadă de 3 luni de la data intrării în vigoare a proiectului de act normativ. Totodată, tarifele se aplică în cazul contractelor RCA încheiate după data intrării în vigoare a propunerii de prelungire”, menționează MF, într-un comunicat.

Comisioanele de distribuție aferente contractelor RCA se limitează la maximum 8% din prima netă de cheltuieli de distribuție pentru o perioadă de 3 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii.

Calculul despăgubirii are în vedere un tarif ce nu poate depăși costul mediu practicat de reprezentanțele rent-a-car ce oferă servicii de închiriere de autoturisme fără conducător auto și se acordă numai în situația în care vehiculul avariat nu mai poate fi utilizat din punct de vedere tehnic.

Perioada maximă pentru care se pot acorda despăgubirile este de 30 de zile, fie de la data eliberării autorizației de reparație de către unitățile Poliției Române, fie de la data eliberării documentului de intrare în reparație eliberat de către asigurătorul RCA. Termenul poate fi prelungit numai cu aprobarea asigurătorului RCA în situații justificate, probate cu documente.

În cazul vehiculelor care nu se mai repară și se încadrează în situația de daună totală economică, despăgubirile menționate acoperă perioada cuprinsă între data constatării avariilor și data înaintării ofertei de despăgubire, cu respectarea termenelor prevăzute de Legea nr.132/2017, cu modificările și completările ulterioare. În acest caz, valoarea despăgubirii reprezentând acoperirea costurilor de înlocuire temporară a vehiculului avariat nu poate depăși 25% din valoarea de piață a vehiculului avariat.

Potrivit reprezentanților MF, în prezent, în piața asigurărilor RCA din România se manifestă în continuare o reticență în ceea ce privește apetitul la risc al asigurătorilor RCA pentru anumite categorii de asigurați și există un grad ridicat de concentrare care continuă să reprezinte o vulnerabilitate a pieței atât din prisma expunerii pe clase de asigurare, cât și din perspectiva cotelor de piață semnificative deținute de un număr relativ mic de societăți de asigurare, ceea ce arată un grad scăzut de concurență.

„De asemenea, la data de 31 decembrie 2023, din numărul total de vehicule din parcul național auto, respectiv 10.333.293, la data de 6 iunie 2024 erau asigurate 7.486.349 de vehicule. Cazurile prelucrate, încadrate în categoria asiguraților cu risc ridicat în perioada 1.01.2024 – 2.06.2024, sunt în număr de aproximativ 41.500 din care aproximativ 201 au fost preluate voluntar, iar 41.300 au fost alocate automat către asigurători. O astfel de situație denotă existența unui dezechilibru între cerere și ofertă și are potențialul de a genera consecințe negative, în sensul unei presiuni suplimentare asupra prețurilor după data de 30 iunie 2024”, se subliniază în comunicat.

Continuare

Trending